Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Civitas / Când reînscrii copilul la secția maghiară?

Când reînscrii copilul la secția maghiară?

Din toamna anului 2014 – pornirea portalului – am avut multe probleme cu acele persoane care deși proveneau din familii mixte, se manifestau ca niște șovini înrăiți. O perioadă chiar am notat observațiile dezgustătoare ale acestor persoane, preluând titlul unui viitor articol dintr-un text formulat de un domn care avea bunicul ungur, dar scria că “e timpul să dăm peste botul ungurilor”.



Consiliile elevilor de la școlile și secțiile maghiare din Cluj se organizează liber de 15 Martie


Lista era tot mai bogată și tot mai tristă, cu bărbați și femei cu nume unguresc sau având limba maternă maghiară, dar cu un șovinism bolnăvicios în sufletul lor.

Ieri am avut însă un caz special, care m-a tulburat. Eram nevoit să blochez un tânăr, care avea mama unguroaică, dar el vorbea despre cei care se înscriu la secțiile maghiare ale școlilor de parcă acești copii ar fi un fel de români, care “s-au rătăcit prin ordinele UDMR-ului corupt”.

Când l-am întrebat, la ce secție a învățat, mi-a răspuns: “ROMÂNĂ! Suntem în România!”

– Dar tu știi care este limba ta maternă?
– Româna! Suntem în România!
– Dar tu știi ce înseamnă limba maternă? Limba mamei?
– Româna! Suntem în România!
– Dar mami ce spune acasă, când tu vorbești așa urât despre maghiari? Nu este tristă? Familia mamei tale nu se rușinează, ce nepot șovin au? Nu-ți spune: „Fáj amit mondasz?” (Mă doare ce spui?)

                                                (...)

Iată, au trecut 24 de ore și încă mă doare acest fenomen redescoperit – un fenomen deloc izolat în România. Oameni cu părinți sau bunici unguri, fără să cunoască limba părinților, fără a cunoaște cultura părinților, trecutul identitar al părinților.

Și în plus, șovini, antimaghiari, cu o ură grea.

Avem o școală generală lângă noi, unde s-a desființat secția maghiară din anumite motive, și părinții maghiari și-au înscris copilul la secția română, aceasta fiind mult mai aproape decât școala maghiară din centru.

Nu a trecut nici un an, și iată, copii de pe strada noastră mă salută în loc de Csókolom cu Sărut mâna, schimbând greu conversația din română în maghiară.

Când m-am întâlnit cu unul dintre părinți, i-am salutat în română: Bună ziua!



                    A fi maghiar înseamnă să cunoști tradițiile națiunii din care faci parte

Părintele s-a mirat: Ce s-a întâmplat că nu mă salutați în maghiară, dară suntem maghiari și ne cunoaștem de ani de zile?

La cald, vroiam să spun despre copilul său, căruia a început deja să-i fie rușine, că este maghiar, dar văzând mirarea sinceră a părintelui, am închis subiectul în maghiară, cu o întrebare.

– Mikor iratod vissza a gyereket magyar tagozatra? Ideje lenne... (Când reînscrii copilul la secția maghiară? Ar fi timpul...)



Campania începută de UDMR este una întârziată, dar mesajul este valabil: Hai cu noi la secția maghiară!

(Cine știe, poate se va înțelege și pe la noi, că a învăța în limba maternă este un lucru pe cât de firesc, cu atât mai frumos.

Că locul copiilor maghiari este la secția maghiară. Că fără János Vitéz, Toldi, Baladele lui Arany János și
Pianul negru al lui Ady Endre, nu o să înțelegi niciodată ce însemnă cuvântele patrie, națiune, dragoste.)




Sus