Marţi, 19 Septembrie 2017
Marţi, 19 Septembrie 2017


Catalog / Antonina de Gerando – pioniera dezvoltării învățământului superior pentru fete, reînmormântată a treia oară

Antonina de Gerando – pioniera dezvoltării învățământului superior pentru fete, reînmormântată a treia oară

O nouă femeie deosebită a timpurilor vechi din Kolozsvár a fost readusă în lumina reflectoarelor de către Fundația Házsongárd (HázsongárdAlapítvány) și Asociația Pedagogilor Maghiari din România (Romániai Magyar Pedagógus Szövetség). Este vorba despre Antonina de Gerando, un pedagog aparte, care a revoluționat învățământul maghiar prin atitudinea sa modernă față de problematica educației școlare a fetelor. Având un talent și aptitudini organizatorice deosebite, a fost chemată ca directoare la noua insituție a orașului Kolozsvár, având numele de Felső Leányiskola, adică Școala Superioară de Fete.


Antonina de Gerando – născută la Paris, având ca părinți pe Teleki Emma și Ágost de Gerando – vorbea perfect limba părinților. Cunoștințele sale pedagogice neobișnuit de aprofundate au fost puse în practică la Kolozsvár, unde i s-a oferit postul de director-pedagog a Școlii Superioare de Fete. Timp de 25 de ani a condus această instituție emblematică, asumând un rol uriaș și determinant în lărgirea cadrului legal al educării școlare a fetelor 12-18 ani.



Kolozsvár: Felső leányiskola (“Dejerando”) – azi Facultatea de Chimie a Universității Babeș-Bolyai

Autorul a multor manuale considerate absolut noi în acea perioadă – Nőtan 1880 (Studiul femeii); Háztartástan 1883 (Studiul lucrărilor casnice); A legújabb nevelési reformok Franciaországban 1890 (Reforma educației din Franța) – a pus bazele acelui învățământ pentru școlile de fete, care s-a dezvoltat cu timpul spre coeducația de azi.



Trecerea în neființă a acestei doamne cu faimă europeană a întristat orașul de atunci, înmormântarea sa fiind un eveniment aparte. Soarta însă a vrut în așa fel, încât Antonina de Gerando să nu-și găsească odihna în pace în mormântul său din Házsongárd, deoarece neavând descendenți, locul de veci nu a putut fi achitat autorităților respectiv cultului din care făcea parte (lutherană). În anii 1980 rămășițele pământești au fost exhumate și așezate într-un colț al cimitirului, semnalat cu o mică piatră funerară.



19 august 2016 era ziua solemnă, când rămășițele pământești ale acestei doamne deosebite și-au găsit în fine liniștea, fiind mutate într-un loc exponat al cimitirului, având o piatră funerară artistică – o copie a primei pietre, de pe care noii proprietari au șlefuit numele ei.

Odihnească-se în pace!

Csaba Szabó



 




Sus