Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Catalog / Educația din România – pe drumul cel bun (spre prăpastie)

Educația din România – pe drumul cel bun (spre prăpastie)

Iată că în sfârșit România este pe drumul cel bun în domeniul educației! Părerile elevilor și profesorilor sunt ascultate și luate în considerare, salariile profesorilor vor crește (potrivit grilei de salarizare, care nu a fost adoptată până la urmă, debutanții ar fi primit vreo cinci la sută. În minus). Astfel toată lumea din sistem este fericit, chiar mă gândesc că ar fi de cuvenit trimiterea unei delegații la MEN cu flori și elevi care să recite ode. Sau nu.



Dar să vedem ce a făcut Ministerul pentru noi ca să nu arunc vorbe în vânt.

În vara anului trecut se anunța cu surle și trâmbițe că propunerile elevilor au fost ascultate: așadar școala, începând din anul școlar 2016-2017 ar fi început mai repede (în jurul datei de 1 septembrie) și s-ar fi terminat la începutul lui iunie, adică mai devreme cu două săptămâni. Reprezentanții elevilor au propus aceste schimbări în vederea eficientizării procesului educațional, deoarece, în opinia lor, nu se poate face învățământ de calitate pe caniculă (și au perfectă dreptate)

Pentru anul acesta (2015-2016) schimbările, spunea Ministerul, nu mai puteau fi realizate din respect pentru profesori: aceștia și-au făcut deja planificările calendaristice, așadar o schimbare ar da peste cap datele stabilite în aceste documente.

Cât respect pentru elevi și profesor din partea conducerii!

Apoi, la începutul lui septembrie Ministerul a dovedit încă o dată că-l doare-n cot de doleanțele elevilor și profesorilor: data începerii anului școlar viitor a fost mutat pe 12 septembrie (adică mult mai aproape de ziua tradițională în care începea școala – 15 septembrie) iar prin introducerea unei săptămâni suplimentare de vacanță în ianuarie s-a ajuns în situația în care școala se va termina anul acesta la sfârșitul lui iunie (adică în plină caniculă).

Așadar oficialii din Minister au reușit să dea două palme dintr-un foc: primul profesorilor, care au fost nevoiți să schimbe planificările în ultimul moment, iar celălalt elevilor care vor fi nevoiți să meargă la școală în plină vară, cu toate că dorința lor era exact opusul.

Această atitudine de miserupism a reapărut și cu ocazia creării noului plan cadru pentru gimnaziu. Ideea de bază care a stat la baza acestei reforme a fost acela că elevii stau prea mult la școală, așa că ar trebui scăzută numărul de ore. Au fost elaborate trei variante de lucru, care mai de care mai interesante, iar profesorii, în spirit pur democratic, au trebuit să aleagă unul.

După multe discuții și tensiuni (profesorii, evident se temeau că-și vor pierde orele, și implicit, locul de muncă) Ministerul a venit cu o rezolvare cât se poate de inteligentă: a crescut numărul de ore! Astfel toată lumea a fost mulțumită (mai puțin elevii, care încet încet se vor muta la școală, dar ei nu contează).

Iată cât vor sta elevii acum la școală comparativ cu timpul petrecut până acum acolo:

Clasa V: 26-28 ore în loc de 24-26.
Clasa VI: 28-30 ore în loc de 26-28.
Clasa VII: 31-33 ore în loc de 29-30
Clasa VIII: 31-34 (!) ore în loc de 29-30.

Aceasta înseamnă că, în varianta cu 34 de ore, elevii de clasa a opta vor sta la școală, cu excepția unei singure zile, de la 8 la 3! La secția maghiară situația este și mai „roz”: ei vor avea cu 4-5 ore mai mult, adică vor petrece la școală cu o oră pe zi mai mult decât colegii lor de la secția română. Adică de la 8 la 4...

Și să mai spună cineva că educația din România nu este pe drumul cel bun!






Sus