Luni, 17 Iunie 2019
Luni, 17 Iunie 2019


Călimară



Pur și simplu primesc un e-mail. Îmi arunc ochii pe subiect: Comunicat – 99,6% (Premieră). Vine de la Reactor de creație și exp… Mai mult nu încape în subject line. Îl deschid.



Încerc să-mi închipui scriitorii și poeții maghiari – care acum sunt prezenți obligatoriu prin operele lor în manualele de liceu ale școlilor maghiare –, ascultând Miorița în maghiară, tradusă de Vulcanu József:„Összebeszélének/És megesküvének,/Hogy ha a nap lemén,/Megölik lementén/Szegény moldovánt,/Ki senkit se bánt/Ámde nyája szebb,/Nagyobb, becsesebb...



Ce viitor au cărțile scrise în anii 50, inevitabil îmbibate de doctrina perioadei? Întrebarea o pun destul de de des, deoarece odată cu catalogarea traducerilor încrucișate româno-maghiare săptămânal îmi ajunge în mână câte o carte scrisă de un cunoscut autor român sau maghiar, având o prefață sau promovare sub egida luptei de clasă, a gloriei eterne aduse clasei muncitoare și a socialismului realistic.



Și în decor, unul dintre noi, care predă cheia, predă ultima carte de vizită, cu un zâmbet înțelept : să folosiți amintirile, cărțile și umbrele noastre cu sănătate. Și să nu uitați să udați plantele, dacă dintr-un anumit motiv nu le veți arunca afară, odată cu rafturile de cărți (spălând bine pe jos și pe rafturi după noi).



Cartea asta m-a făcut să mă gândesc la câte au fost în sufletul acestui admirabil scriitor (născut la Baia Mare, mort la Budapesta) a cărui soție se numea Ella și poate nu doar numele a fost sursă de inspirație pentru roman. Au avut șase fete dintre care doar patru au trăit mai mult decât pruncia. Într-un mediu feminin, a avut deschiderea de a recepta sensibilități de reflectare a vieții. Și îmi pare trist că pe mormântul soților Németh la ea nu apare numele ci, într-o veche tradiție a locului, doar postura de soție a lui László. Un scriitor mare și soția lui anonimizată.



La început părea o schiță a diverselor naționalități care conviețuiesc după primul război mondial în acest colț de țară, dar mai apoi a apărut fata tătarului. A „izbucnit” și o dragoste nebună între cei doi, dar autorul nu a încetat să prezinte, în anumite locuri în amănunt, obiceiurile tătarilor din Dobrogea.



Cartea scriitorului Méray Tibor, acest scriitor care este considerat cel mai bun documentarist al revoluáiei maghiare din 1956, a fost o lectură specială. O revelație. Știam foarte vag despre revoluția maghiară antisovietică și despre ecoul acestuia în România. Am înțeles astfel mai bine și decembrie 1989 din România.




Sus