Duminică, 21 Octombrie 2018
Duminică, 21 Octombrie 2018


Călimară



Măciucă, Dom’ Doctor și Rugină, cunoscuți drept Duhovnicii, poreclă generată în urma unor divergențe cu doi matrozi francezi care au crezut că e mai cu folos pentru ei să păstreze și banii și marfa furată încredințată lor de cei trei pentru vânzare. N-a fost așa, deși a trecut un an de la ispravă, întrebările au fost atât de dure încât unul dintre matrozi și-a dat obștescul sfârșit. Astfel, ajungându-se la porecla de Duhovnicii.



Un lucru este sigur, noi românii, atât din Ungaria cât și din România avem extrem de multe lucruri în comun despre care puțini știu că există, dar omul cât trăiește învață, sau nu?



Cartea lui Kuncz Aladár se citește încet, ca orice mărturie personală a cuiva care a trăit un fapt istoric reprobabil. Autorul are un talent descriptiv rar întâlnit, tablourile create de el au ceva din virtutea unei fotografii bune, genul care pare că a oprit timpul în loc, pentru a putea surprinde cel mai mic amănunt. Portrete de prieteni, de neprieteni, descrieri de situații sau locuri înconjurătoare, toate au darul de a te transpune în atmosfera apăsătoare a detenției.



Amândoi corbii purtând tricourile imprimate cu sigla Asociației Clubul Media Corbul Alb, asociație patronată de jurnalistul clujean, Szabó Csaba, cu volumul încă mirosind a tipografie, s-au lăsat fotografiați de un trecător.



Legăturile moldo-poloneze au fost cândva foarte strânse – mult mai strânse decât cele dintre Moldova și Ungro-vlahia. Literatura română clasică încercă să revitalizeze aceste legături esențiale, însă operele care pomenesc despre aceste lumi sunt puține.



Olguța este un drăcușor îngeresc, fetiță răsfățată, neastâmpărată, băiețească, cu inimă bună, dar foarte poznașă, farsele ei fiind privite de copii ca adevărate fapte eroice. Ea este „duduița moșului”, lumina ochilor bătrânului Gheorghe, mai-marele grajdului, care neavând copii, o consideră nepoata lui. Monica este prietena Olguței, fată sensibilă, gingașă, amabilă, cine cunoaște deja singurătatea și deznădejdea, dar cine cu ajutorul fraților și doamnei Deleanu recapătă treptat pofta de viață. Ea are sentimente puternice pentru Dănuț, dar această iubire rămâne un secret bine păstrat până la sfârșitul verii. Sărutul primit din greșeală de el este unul dintre comorile inimii ei.



Biblioteca de Schimb (Könyvturi) s-a dovedit a fi prima rândunică în readucerea la modă a cititului în rândurile maghiarilor, ba mai mult – datorită unui stand românesc – și în rândul tinerilor români.




Sus