Miercuri, 11 Decembrie 2019
Miercuri, 11 Decembrie 2019


Călimară



În funcție de ochii ce-l privesc, Horthy e fie totem, fie sperietoare. Eu mă gândesc că noi românii n-am fost si nu vom fi niciodată precum polonezii și nici precum finlandezii și de vreme ce Mareșalul nostru n-a fost ca Mannerheim, n-ar strica să fim nițeluș mai decenți în interpretări ...



Micul roman Viață dublă poate fi conceput ca o postfață catartică a unui capitol scris sangvinic de Eugen Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (tradusă în maghiară de András János). Parcă această Viață dublă ar avea un rol de supapă în procesul de redactare al profilurilor unor poeți și scriitori români, fiind vizați în acest fel mai ales cei de pe malul mărilor vieții de noapte și a egzaltării erotice.



Szabó Pista, tatӑl lui Mátyás și al lui Péter, e nemulțumit cӑ fiul sӑu, doctorul, trateazӑ oamenii mai mult pe gratis, cӑ stӑ, împreunӑ cu fratele și cele douӑ nurori în casa pӑrinteascӑ. Exista multӑ nemulțumire în sufletul lui Pista: „Poate doar casa lui Szabó Pista era singura în care pereții nu se puteau odihni de asaltul revӑrsӑrilor sufletului cuprins de viforul mâniei”.



Drumul către țelul inițial este cel care experimentat fiind, relevă în fapt un scop aflat în subsidiar pe care îl descoperă aparent întâmplător, dar care dovedeste a oglindi buchetul de dorințe ascunse și descoperite prin dorința de a accede la modelul de viață simplă și nepervertită de solicitările vieții din înalta societate.



Originea Máriei Dancs nu a vrut să fie dezvăluită nici de cea care a purtat acest nume, nici de Grigorescu și, probabil, nici de cei câțiva prieteni apropiați ai artistului! Iar mai târziu nici de fiul său, de nora sa, respectiv de nepoți. Fiecare a avut propriul interes bine definit în acest sens. Unul dintre mormintele Grigorescu, înconjurate cu grilaj de fier, este, potrivit crucii, al maestrului, cel din stânga al fiului său Gheorghe, după cum arată inscripția monumentului funerar. Cel de-al treilea mormânt, îngrijit, nu este inscripționat. Probabil este mormântul Mariei Danciu, deoarece nici unul dintre nepoți nu a fost îngropat acolo



„În 1844, vine la Craiova la chemarea boierimii acestui oraș, pentru a înființa o școală de muzică pe lângă Teatrul Național. În 1846 se întoarce la București ca profesor la Institutul Francez (chemat de boierul Slătineanu). În 1848 în Bucureștiul ocupat de trupele rusești și turcești, Omer Pașa se căsătorește cu sora lui Georg, care își urmează sora la Constantinopole. Aici devine pianistul Porții pe lângă sultan. A ocupat funcții în armată și a primit rangul de bey. A avut misiuni în Țara Românească și a rezolvat o serie de probleme în favoarea țării sale. A participat la războiul Crimeei dintre turci și ruși (1853–1854). După război s-a stabilit definitiv la Craiova.”



Și acum România devansează Ungaria în manegementul literaturii? Și atunci de ce se plânge non stop în România, că lumea nu citește?




Sus