Marţi, 19 Februarie 2019
Marţi, 19 Februarie 2019


Călimară



Animăluțele astea mici aproape neînsemnate sunt periate de harnicele bucătărese, iar când pocnesc periculos din clește, mișcându-și precum husarii mustățile, în clipa cea mai emoționantă se trezesc aruncate în apa cloclotită! Nu e o moarte de invidiat, dar exemplarele astenice, fără vlagă scapă de o astfel de moarte!”Dumnezeu știe unde ajung ele, în moleșeala lor nici să lupte nu mai vor”, scrie Krúdy într-un articol din 1932.



Mărturisesc umil că schema unui catalog de vinuri propusă în această lucrare m-a cucerit prin sinceritatea autorului, prin varietatea propunerilor de însoțire a diferitelor soiuri de vinuri exclusiv maghiare, acest catalog fiind totodată un ghid foarte exact pentru oricine dorește să facă o introducere în oenologia zonală.



Pentru că azi ar fi fost ziua lui de naștere, ca și a mamei mele, să ne amintim și de el. După bacalaureat a urmat cursurile Facultății de Pedagogie la secția Limba Română și Maghiară, fiind liceanțiat în 1963. În anii 70 se vorbea în șoapte despre tânărul profesor, ziarist poet și scriitor care s-a spânzurat în locuința sa, nu se știe din ce motive. Vestea morții – survenită în 20 august 1973 - nu a fost dată publicității, ca să nu fie considerat cumva gestul său un protest împotriva regimului. Szőcs Kálmán avea doar 31 de ani.



A donat lucrări pentru o galerie la Tg Mures în sălile Palatului Teleki ca într-un firesc sentiment de ‘acasă’. Așa cum la 80 de ani a fost omagiat cu o retrospectivă organizată de Muzeul din Alba Iulia. A fost de altfel apreciat la valoarea sa de-a lungul întregii vieți, oferindu-i-se tot felul de premii și ordine culturale. (...) Ca simplu individ, a învățat să tacă ore întregi de-a rândul, zile întregi. Nagy Imre, un om care a sporit frumusețea locului și care i-a sporit dragostea.



Eroul din Regele Uff, un boier extravagant trăiește la țară, dar poștașul îi aduce ilustrate franțuzești. Zilnic așezat la birou Zólyomi lucrează la romanul său pe care nu-l va tipări niciodată. Deși sărac uneori are musafiri la cină, popa sau învățătorul din sat.



Speriați că maghiarii vor fugi cu Ardealul în spate (și cu Clujul agățat la tureatca cizmei – asemenea unui breloc simbolic), oamenii politici comuniști și post-comuniști aflați în funcții de decizie, nu s-au îndurat să elimine “Napoca” din denumirea urbei, probabil siguri fiind, că astfel, românismul și mândria majoritară de stăpâni pe vecie ai Ardealului epurat de elementele ce strică omogenitatea etnică a peisajului – vor rămâne intangibile. Cu alte cuvinte, teoria continuității, a Clujului multimilenar- trebuie apărată cu dinții, ca nu cumva, cosmopolitismul de influență neomaghiară, să roadă ca un cancer, fructul zemos al iubirii de glie.



Da, are perfectă dreptate Mircea Cărtărescu când atrage atenția asupra acestui roman ”uitat” într-un mod inexplicabil, deși este o mică bijuterie a genului, semănând în aspectele sale geografic-amoroase cu Omul de aur al lui Jókai Mór (Insula Nimănui din acest roman este de fapt Ada-Kaleh, iar personajele turcești dovedesc încă odată acest lucru), iar prin tragediile sale provocate de frumoasele instincte erotice, cu personajele lui Flaubert sau Stendhal.




Sus