Duminică, 21 Octombrie 2018
Duminică, 21 Octombrie 2018


Călimară



Pusta maghiarӑ, un loc deosebit al Ungariei, prezent în multe descrieri ale scriitorilor. Hortobágy, fiindcӑ despre acest ținut care se întinde „din apus și pânӑ unde-i rӑsӑritul”, e vorba în poemul lui Petőfi Sándor, are o suprafațӑ de 82 de mii de hectare de ierburi și multӑ apӑ, unde efectul mirajului e ceva frecvent. Simbolul Parcului Național Hortobágy este cocorul.



”Este vorba de cartea ”Băieții din strada Pál” de Molnár Ferenc în traducerea lui Vasile Micu. O carte ce nu ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui băiat. A doua bucurie este pentru "trei" cu o frumoasă dedicație din partea unuia dintre autori. Mulțumesc frumos de multe ori! E bucurie cu lacrimi. Mulțumesc! Astăzi sunt foarte fericit!”



Radicalii români de dreapta l-au catalogat drept trădător al românismului, în vreme ce maghiarii de aceeași factură l-au considerat un element infiltrat al Securității, neacceptând ideea că un român ar putea să aprecieze la modul sincer și dezinteresat- ungurimea. În contextul evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureș, Păteanu a ieșit la rampă, rostind un discurs public (la Albești, pe 15 martie 1990), în care-și mărturisea dragostea pentru poporul maghiar și cultura sa, precum și convingerea nestrămutată, că atâta timp cât se vor cunoaște cât mai bine sub aspect cultural, românii și maghiarii nu mai pot trăi altfel, decât în relații de prietenie și solidaritate.



Eu am citit întreaga carte în format digital, pusӑ la dispoziția tuturor de Corbii Albi. Toate povestirile adunate sub titlul „Șapte creițari” au tristețea lor care pare a nu avea margini. Impresia pe care o am e aceea cӑ, așa cum mama din povestirea mai înainte analizatӑ „râdea așa cum puțini se pricep sӑ râdӑ”, la fel de bine se poate spune despre Móricz Zsigmond: puțini știu sӑ scrie despre sӑracii lumii așa cum o face scriitorul maghiar.



Nuvela pentru Ady e doar ”un alt gen de poezie”. Povestirile scurte în care Ady abordează problema femeii, a familei și a dragostei, problema națională, sau întâmplări din Bihorul natal, au un stil aparte, personal.



Pe 22 iunie 2018 la Sala Dalles, Adriana Dinulescu s-a decis să debuteze în pictură. Pentru pregătirea expoziției Adriana a plonjat într-un veritabil maraton artistic pictând 25 de tablouri în două luni. O prezentă emoționantă a fost bunicul artistei, Ion Dobran, generalul de aviație, în vârstă de 99 ani.



Acestea de fapt sunt jurnale de călătorie, care spre suprinderea cititorului din România se termină în Delta Dunării și dincolo de ea, cu viziunea unei bătrâne îmbrăcate în straie populare ce vâslește, la Mila 23, e mama lui Patzaichin, canoistul cu renume mondial, genialul lipovean, după cum îl numește Esterházy.




Sus