Joi, 16 August 2018
Joi, 16 August 2018


Călimară



Ah, Simina! O femeie care se frământă între bărbații care o iubesc cu diferite tipuri de disperări și nebunii bărbătești! Ah, Simina! Între Șofron și Iorgovan, care chefuiește în chinurile dragostei cu ”Sárika, o fată de aci din Curtici, pusă sus pe colțul mesei, între sticle și pahare. La ușa odăii cântau cinci iar Buczy Árpád, un prieten de școală, țigan, al lui Iorgovan, juca în mijlocul odăii un ceardaș cu Boriska, o altă fată de aci din Curtici”... Ah, Simina! Ce ai făcut, Simina? De ce ai permis lui Iorgovan această capcană cu Piroska și Boriska?



Aventuri cu eroi neînfricați, cu robi - care pe vremea aceea erau considerați o avere, într-un cuvânt un roman captivant de la prima pânӑ la ultima sa filӑ. Nu numai firul eroic este de urmӑrit în roman. Am gӑsit, de exemplu, și interesante pagini utile în studierea etimologiei unor cuvinte românești, cu origini în limba sultanilor turci. Dau câteva exemple: berber-bașa, adicӑ bӑrbierul, ibrikdar-bașa, cel care ține ligheanul, sofragi-bașa, cel ce așterne masa, termenul turcesc fiind foarte apropiat de ceea ce numim sufragerie.



Gelozia lui este perfid speculată și este antrenat în jocul abject pus la cale de Gertrudis și Otto, cel care urmărește seducerea Melindei. Cuvintele viclene, sorții, atitudinea sfidătoare a reginei îl scot pe Bánk din echilibrul său înțelept și-l aduc la gestul de a o ucide deși nu și-a propus asta și chiar și în ultimă instanță cea care a ridicat brațul înarmat a fost aceasta.



Cei doi, poetul József Attila, tratat la sanatoriul Siesta cu tulburări nervoase și Kozmutza Flóra, psiholog, pedagog medical, se întâlnesc în poarta sanatoriului din Budapesta după o relație de nouă luni mai mult indeterminabilă decât amoroasă.



La Budapesta împreună cu un grup de tineri, scriitori români care studiau în capitala ungară, au înființat la data de 1 iulie 1902 revista ‚‚Luceafarul’’, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde O. Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Tot la ‚‚Lucefărul’’ l-a avut și debutul în literatură cu volumul intitulat Poezii.



Otilia Marchiș Bölöni – oh, ce femeie puternică și talentată! Nu e de mirare că și Anatole France și Ady aveau momente când simțeau pentru ea un pic mai mult decât prietenie... Cu ce ușurință scria în maghiară, română și franceză! Ca fondatoare a unui nou gen de reportaje literare semi-monografice, sălăjanca Otilia Marchiș Bölöni – poate cel mai mare admirator al lui Ady Endre, Anatole France, Auguste Rodin și Antoine Bourdelle – a lăsat în urma sa nu numai mici capodopere literare ci și un îndemn etern pentru femeile intelectuale ca să se simtă puternice, bune la suflet, iubitoare de artă și viață și luptătoare pentru libertatea alegerii.



Pentru cititorul român, Tilda cea „devorată de instinctul erotic, atrasă irepresibil de un alt Petre Petre care o va ucide” poate constitui o prefigurare a Nadinei (Liviu Rebreanu – Răscoala), în timp ce anumite personaje amintesc de „lumea de ratați, aventunturieri, sinucigași a lui Cezar Petrescu”, iar dacă acesta (cititorul) își are rădăcinile în Ardeal, atunci cu siguranță va zăbovi mai mult decât o clipă asupra următoarelor rânduri: „Tinerii (români din Gărda Națională n.n.) rămaseră nemișcați, privindu-se în tăcere, semnificativ. Domnul Polutaș se apropie încet de pat și puse mâna pe creștetul lui Endre. – Nu mai plânge, domnule conte, zise el. Vin și zile mai bune... Are Dumnezeu grijă de Ardeal ...”




Sus