Sâmbătă, 20 Iulie 2019
Sâmbătă, 20 Iulie 2019


Călimară



În ziua de azi, adolescenții sunt priviți cu oarecare suspiciune în ceea ce privește creația. Ne întâlnim zilnic prin librării cu cărți menite a oferi un suport părinților în educarea copiilor sau în înțelegerea problematicii oferite de adolescenți. Astfel, tinerii din ziua de azi, supuși multor senzații și influențe, sunt asociați cu un haos interior greu de ordonat. Dar tocmai aceasta este menirea artei în sufletul adolescentin. Arta este triumful asupra haosului, după cum susținea și John Cheever. Acești tineri, Kerekes István, Lukács Noémi Borbála și Henning Mária, au reușit să își transpună sentimentele, emoțiile, nelămuririle și nemulțumirile în creație: în poezie, respectiv în desen, și și-au însușit astfel o modalitate extraordinară de comunicare cu lumea înconjurătoare.



În concluzie, „fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea națională și limba română în formele pe care le cunoaștem astăzi nu ar fi existat”. Am citat din scrisoarea trimisă de Cardinalul Lucian Mureșan, liderul Bisericii Greco-Catolice, pe 19 iunie 2013, domnului Crin Antonescu, pe atunci președinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituției, prin care i-a solicitat includerea a două amendamente în textul viitoarei Constituții.



Invitație/Meghívó – Lansarea volumului ZBOR PE LOC - Antologia Corbii Albi 2015



Eu am dialogat cu savantul Molnár, care mi-a trimis, cu eforturi supraomenești, un bilet de adio, pe care vi l-am arătat cu ceva timp în urmă. Mă simt deci pe undeva dator să continui opera acestui excepțional om de cultură, unul dintre cei mai mari pe care l-a dat maghiarimea în secolul XX.



Un doctor bun ascultă pacientul Societatea, ridicând ascultarea la nivel de ascultație, lăsând bucuria descoperirii acestui salt calitativ acelora, care se vor parteneri în această ascultație – o ascultație care este rezultatul simplelor ecuații ale vieții, al unui interes viu și sănătos față de evenimentele copilăriei, ale tinereții, iar mai încolo a convertirii psiho-somatice matematicizate pe care noi îl numim maturizarea prin deschiderea celui de-al treilea ochi uman, cea pineală, învăluită de mit și abisuri, săpate cu mâna curată de Haeckel și Darwin.



„Bună ziua, vorbiți româna?” „Vorbesc, vorbesc. Cu ce vă pot ajuta?”, îmi răspunde ea într-o română curată. Aflu ca numele ei e Tereza Pescariu și că e de origine din Moldova, județul Iași. Toată viața ei a călătorit, lucrând în diferite orașe din România, iar de câțiva ani s-a stabilit în Ungaria. Îmi spune că îi place atmosfera de aici și o înțeleg de ce. Un calm și o liniște, iar oamenii par atât de binevoitori.



Se numește George Asztalos. S-a născut la țară, undeva lângă Sighișoara, unde pe vremea aceea nu exista școală cu predare în limba maghiară. Așa se face că nepotul de frate al bunicului său, scriitorul Asztalos Istvan, ale cărei scrieri au fost traduse până și în limba chineză și al cărui roman „Așa s-a călit oțelul” într-o vreme se afla printre subiectele de la română, la examenul de Bacalaureat, a urmat școala în limba română! „Și pe tata îl chema Gheorghe, mie mi se spune George, G.G.” , îmi explică de unde a apărut al doilea G în numele său „ca să nu se confunde cu scriitorul și publicistul cu același nume, recent răposat la Paris.”




Sus