Călimară

Melindei Varga îi priește această stare generalizată de transfrontalizare a lumilor sale interioare: singurătatea (cu diferite adâncimi), natura observabilă (pipăit vizualizat) și haosul organizabil al sentimentelor inutilității (decadență în diferite stadii).

Cei patru sunt legați unul de altul prin lanțurile fine ale universului descoperit de Freud și Jung; sexualitatea primind o frumusețe tristă, palpabilă la propriu și la figurat, alcoolul dizolvând și rezolvând misterele vieții unor intelectuali de marcă, iubitori ai artei și al dialogului tăcut.

Măciucă, Dom’ Doctor și Rugină, cunoscuți drept Duhovnicii, poreclă generată în urma unor divergențe cu doi matrozi francezi care au crezut că e mai cu folos pentru ei să păstreze și banii și marfa furată încredințată lor de cei trei pentru vânzare. N-a fost așa, deși a trecut un an de la ispravă, întrebările au fost atât de dure încât unul dintre matrozi și-a dat obștescul sfârșit. Astfel, ajungându-se la porecla de Duhovnicii.

Un lucru este sigur, noi românii, atât din Ungaria cât și din România avem extrem de multe lucruri în comun despre care puțini știu că există, dar omul cât trăiește învață, sau nu?

Silviu Măcrineanu: Biblioteca Româno-Maghiară – Mănăstirea neagră (Fekete kolostor), de Kuncz Aladar

Amândoi corbii purtând tricourile imprimate cu sigla Asociației Clubul Media Corbul Alb, asociație patronată de jurnalistul clujean, Szabó Csaba, cu volumul încă mirosind a tipografie, s-au lăsat fotografiați de un trecător.

Legăturile moldo-poloneze au fost cândva foarte strânse – mult mai strânse decât cele dintre Moldova și Ungro-vlahia. Literatura română clasică încercă să revitalizeze aceste legături esențiale, însă operele care pomenesc despre aceste lumi sunt puține.