Joi, 26 Aprilie 2018
Joi, 26 Aprilie 2018


Călimară



Așadar, din datele prezentate, se profilează ca plauzibilă această versiune: sașii (germanii) care au sosit din Transilvania în regiunea în care, la 1359, a fost format statul moldovenesc, au denumit râul local după denumirea unui râu din Boemia – Moldau. De la versiunea maghiară a denumirii acestuia – Moldva – s-a ajuns la denumirea contemporană Moldova. Este de remarcat faptul că marca înființată de germani este cea în care regele ungar l-a numit cneaz pe Dragoș, iar pe la 1359, prin sosirea voevodului Bogdan, care s-a răzvrătit în Maramureș împotriva suveranului ungar, aici a început să se constituie statul moldovenesc. Deci, începuturile statalității, care avea să fie denumită moldovenească, sunt pe la 1200, căci denumirea Moldau a fost utilizată pe respectivele meleaguri încă de atunci, e adevărat, de către sași.



Una dintre surprizele vernisajului celui mai titrat festival-tabără al artiștilor maghiari – este vorba de tabăra de creația din Zsobok (Jebucu), un sat al zonei etnografice Kalotaszeg (Țara Călatei), nu de mult încă majoritar maghiară – a fost apariția unei artiste de 13 ani, Kasabian Kamilla.



– Am mai descris eu tehnica cuiva și… mi-a furat meseria așa că prefer sa n-o mai fac! Glumesc! Prin utilizarea coajei de ou se obține o textură a suprafeței ce îmi permite obținerea unor efecte pe care o suprafața plană nu mi le-ar permite. Îmi place să mă joc nu numai cu culoarea, ci și cu suprafața. Nu prefer ceva anume să pictez. Sunt profesor de matematică, dar iubesc pictura: este o relaxare, o stare deosebită, este ceea simt că trebuie să fac pentru că vine din însăși ființa mea! Încerc să evidențiez ce este frumos în preajma mea, indiferent ca este o floare, un pom, chipul lui Iisus sau al Maicii Domnului.



Valahii l-au rugat pe pictor s-o refacă, ceea ce acesta a și făcut în câteva rânduri, însă scenariul s-a repetat deși icoana era păzită de acum zi și noapte. După o vreme, oamenii s-au resemnat cu ideea că Sf. Paul/Pavel și-a întors privirile de la satul lor și în replică, nu și-au mai botezat copii după numele său.



– Îi place sau nu, are o fiică lesbiană undeva în lumea asta – spune una dintre personajele nuvelelor din carte*, la care tatăl îi răspunde, că expresia ca atare „o zgârie pe timpan”. (...) Anca Spring gravează pe oglinzi prin contraste reci – albastre, poate – prezentând lumea care ne înconjoară și ne sufocă prin clișele și preconcepțiile sale în... alb și negru. Autoarea nu caută scuze pentru cei care vor să trăiască altfel – fiind vorba aici și despre oamenii însetați de scandaluri și despre tinerele fete care nu încearcă să explice părinților decizia lor de a trăi alături de o altă femeie. Un redactor experimentat ar putea avea poate sentimentul că autoarea singură a simplificat tonusul muscular al volumului, pentru a încuraja cititorii să facă un pas spre peretele despărțitor. De a se uita în oglindă. În oglinda de pe acest perete despărțitor – „zgâriată”.



Oamenii muntelui este un film de colecție. Acest film a fost premiat la Festivalul de la Veneția din 1942. Este o adaptare cinematografică după o nuvelă care a fost scrisă de Nyírő József și descrie, în mod realist, lumea care este sfâșiată de inegalitățile sociale. Eroii fimului sunt oameni ai muntelui care încă nu au fost atinși de goana după bani care distruge umanitatea. De precizat că a fost considerat de criticii maghiari printre cele mai bune filme autohtone ale secolul trecut.



Răspunsul împăratului Leopold este datat pe 23 aprilie 1696 și este deosebit de permisiv, îndeplinind, practic, toate cererile lui Felvinczi. Astfel îi permite să prezinte, împreună cu un ansamblu propriu, spectacole de teatru, atât „vesele cât și triste” în orașele, satele, târgurile din Transilvania, Ungaria și părțile anexe, dreptul cenzurii fiind exercitat de către consiliile locale din localitățile unde se vor susține aceste evenimente.




Sus