Duminică, 21 Octombrie 2018
Duminică, 21 Octombrie 2018


Călimară



Așa se termină încă una din nenumăratele povești de dragoste aparținând literaturii lumii. Adrian Păunescu spunea: „Două lucruri sunt imposibile: a vedea cu ochii pe Dumnezeu și a povesti dragostea.” Nu știu dacă Jókai Mór l-a văzut pe Dumnezeu cu ochii, dar e clar că a povesti dragostea a fost un har pe care l-a primit de la Acela pe care nu-L vezi cu ochii…



Darvas (Dumitraș) József, unul dintre cei mai cunoscuți poporaniști din Ungaria s-a născut în Județul Bichiș (Békés), în orășelul Orosháza, într-o familie mixtă, româno-maghiară. Tatăl său, Mihai Dumitraș, fost zilier, și-a dat viața pentru Monarhia Austro-Ungară la Mitrovica.



Varianta în limba maghiară adaugă ceva în plus romanului. Domokos János nu traduce mot-a-mot titlul original de Accidentul în Baleset, ci folosește cuvântul Menedék, adică Refugiu. Această fină calibrare nu schimbă, ci adâncește aria psihologică a romanului (vezi conturile alb-negru ale schiatului, orbirea libertății sau refugierea repetată a lui Paul și Nora la sașii romanului).



Catastrofa primului război mondial nu ne-a fost de ajuns, popoarele din Bazinul Carpatic au fost „conduse” în cel de al doilea război mondial, mai groaznic, apoi lozinca „prietenie și frăție între popoare” scris pe steagul roșu, care sub conducerea „geniului Carpaților” a încercat să sădească în inima milioanelor înverșunare, ură....



Romanele lui Istrati te încântă, te ademenesc, te înfurie, te întristează, dar nu-ți lasă sufletul neatins. Cosma și Codin sunt personaje carismatice, atrăgătoare, dar în același timp stârnesc și repulsie. Amândoi sunt oameni izolați de majoritatea poporului, unul fiind haiduc și contrabandist, celălalt fiind ucigaș, admirați și temuți din cauza ideilor și mai ales puterii lor. Cei doi răzvrătiți împotriva societății sunt obsedați de dreptate și de iubire, dar incapacitatea lor de a-și nega firea agresivă le aduce moartea. Iubirea necondiționată a unui suflet pur nu-i poate salva acești indivizi contradictorii.



Azi, Ostrovul Vrăjitoarelor din Seghedin încearcă să devină un brand, nu cu prea mult succes. Insula e azi doar un țărm cu arbori bătrâni, neatins de ambiția asfaltată a civilizației, pe care, din când în când, diferite organizații de tineri (dacă nu mă înșel, unele de extremă dreaptă) îl curăță de peturi și alte deșeuri. Ca măcar așa, în aparență, să fie curat!



Nu cred că este vreun elev din România care să nu fi citit câte ceva despre Rebreanu, precum și romanele sale ori măcar să fi vizionat filme artistice realizate după opera sa. Dar probabil sunt puțini tineri români care au vizitat locurile din Ungaria în care Liviu Rebreanu și-a petrecut o parte a tinereții: Sopron, Budapesta, Gyula. De aceea, o excursie în aceste locuri poate ar fi o modalitate activă de a cunoaște mai multe despre Liviu Rebreanu.




Sus