Marţi, 19 Iunie 2018
Marţi, 19 Iunie 2018


Călimară



Pista se va sinucide, când va constata că el însuși nu a fost decât un biet pion, o victimă a celor mai puternici și mai imorali decât el. Móricz Zsigmond poseda o malițiozitate vie și o capacitate specială de a doza efectele scenice reprezentate de către reacțiile personajelor sale. E multă satiră și mult umor negru în romanul său, există și o impresionantă doză de tristețe și visare – care ne amintește de acel “delibab”, un fel de Fata Morgana în accepțiune maghiară. Combinând observațiile naturalist-realiste , sarcasmul, forța sugestiilor, miniatura expresivă – Móricz Zsigmond demonstrează în fond,că rămâne unul dintre marii moraliști ai prozei europene.



(RO)Un semn de carte pe raftul Celuilalt. Se deschide oficial la Cluj Biblioteca Româno-Maghiară Corbii Albi. Pe 25. Noiembrie, sâmbăta, ora 11 se deschide oficial la Cluj Biblioteca Româno-Maghiară Corbii Albi. (HU) Magyar könyvjelző a román polcokon. Megnyílik Kolozsváron a Fehér Holló Román-Magyar Küldőkönyvtár.



Este mai degrabă o poveste a sentimentelor contradictorii și a iluziei. A curajului și a sacrificiului. În mod cert protagoniștii luptei anti-comuniste din Ungaria lui octombrie ’56 au inspirat mulți oameni. Inclusiv din România.



În legătură cu literatura și arta cinematografică din epoca postmodernă se vorbește adesea despre descompunerea structurii ierarhice ale culturii alese (de elita) și celei populare, respectiv despre dispariția granițelor dintre genurile specifice.



La baza acestei traduceri (A gödör) a stat ediția din 1966, Editura pentru literatură, București, apărută în limba maghiară un an mai târziu la Editura Európa din Budapesta.



Nici unguroaica din roman, Irmuska, nu-și prea găsește locul. Se ceartă ungurește cu fiul unui proprietar de mină, zburând apoi ca un fluture obez de pe scena teatrului în patul ciocoilor din Văleni. Ea nu face altceva decât să coloreze lumea creată de Iosif Rodean, o lume care altminteri nu este nici aurie, nici neagră, ci pur și simplu incoloră, cam ca și saliva.



Discuția de la castel are un final pe care îmi permit să nu vi-l spun. Credeți-mă, această carte merită săfie citită! Sigur, că ar fi de dorit să avem ceva de învățat după fiecare carte pe care o citim, mai direct spus, să rămânem cu ceva pentru noi, cititorii, după ce memoria noastră selectivă își va face datoria și multe din amănuntele cărților citite vor fi șterse. „ Lumânările ard până la capăt” ne învață că „există lucruri mai cumplite decât moartea și suferința..., atunci cand omul își pierde respectul față de sine.”




Sus