Joi, 26 Aprilie 2018
Joi, 26 Aprilie 2018


Călimară



Legăturile moldo-poloneze au fost cândva foarte strânse – mult mai strânse decât cele dintre Moldova și Ungro-vlahia. Literatura română clasică încercă să revitalizeze aceste legături esențiale, însă operele care pomenesc despre aceste lumi sunt puține.



Olguța este un drăcușor îngeresc, fetiță răsfățată, neastâmpărată, băiețească, cu inimă bună, dar foarte poznașă, farsele ei fiind privite de copii ca adevărate fapte eroice. Ea este „duduița moșului”, lumina ochilor bătrânului Gheorghe, mai-marele grajdului, care neavând copii, o consideră nepoata lui. Monica este prietena Olguței, fată sensibilă, gingașă, amabilă, cine cunoaște deja singurătatea și deznădejdea, dar cine cu ajutorul fraților și doamnei Deleanu recapătă treptat pofta de viață. Ea are sentimente puternice pentru Dănuț, dar această iubire rămâne un secret bine păstrat până la sfârșitul verii. Sărutul primit din greșeală de el este unul dintre comorile inimii ei.



Biblioteca de Schimb (Könyvturi) s-a dovedit a fi prima rândunică în readucerea la modă a cititului în rândurile maghiarilor, ba mai mult – datorită unui stand românesc – și în rândul tinerilor români.



În urma cu vreo zece zile, am primit de la Corbii Albi, cartea Balade scrisă de către Arany János și am citit și recitit versurile cu o emoție greu de descris în cuvinte. As fi vrut să studiez poezia lui în școală, dar cei care au făcut programa nu l-au inclus. ,,Pe cine îl mai încântă cântul”, se întrebă poetul și la rândul meu, îi întreb și eu pe cititorii mei dacă mai au timp de poezie.



Unguroaica aleasă de autor ca și reprezentant al slujnicelor este Rezi (Rézi). Pare a fi singura care reușește acest miracol – cu ajutorul iubitului său unguraș, care îi administrează slujnicarului brav o bătaie zdravănă, acesta din urmă scăpând viu, dar cu ghemotoace de păr mutate de pe cap în palma ungurașului gelos. (Simpatică prin simplitate și prostuțime – amestecată cu bunăvoință și credulitate – acest personaj feminin, Rézi, se reîncarnează mai târziu în romanul lui Gib Mihăiescu: Dona Alba, sub numele de Karácsonyi Irma.)



Ah, Simina! O femeie care se frământă între bărbații care o iubesc cu diferite tipuri de disperări și nebunii bărbătești! Ah, Simina! Între Șofron și Iorgovan, care chefuiește în chinurile dragostei cu ”Sárika, o fată de aci din Curtici, pusă sus pe colțul mesei, între sticle și pahare. La ușa odăii cântau cinci iar Buczy Árpád, un prieten de școală, țigan, al lui Iorgovan, juca în mijlocul odăii un ceardaș cu Boriska, o altă fată de aci din Curtici”... Ah, Simina! Ce ai făcut, Simina? De ce ai permis lui Iorgovan această capcană cu Piroska și Boriska?



Aventuri cu eroi neînfricați, cu robi - care pe vremea aceea erau considerați o avere, într-un cuvânt un roman captivant de la prima pânӑ la ultima sa filӑ. Nu numai firul eroic este de urmӑrit în roman. Am gӑsit, de exemplu, și interesante pagini utile în studierea etimologiei unor cuvinte românești, cu origini în limba sultanilor turci. Dau câteva exemple: berber-bașa, adicӑ bӑrbierul, ibrikdar-bașa, cel care ține ligheanul, sofragi-bașa, cel ce așterne masa, termenul turcesc fiind foarte apropiat de ceea ce numim sufragerie.




Sus