Sâmbătă, 24 August 2019
Sâmbătă, 24 August 2019


Călimară / Dr. Josef Brandt – pionier transilvănean al nefrectomiei

Dr. Josef Brandt – pionier transilvănean al nefrectomiei

Dr. Josef Johann Brandt s-a născut în Păucea (Pócstelke, Puschendorf), sat aparținător comunei Blăjel, județul Sibiu, la data de 9 februarie 1838, fiul preotului evanghelic C.A. din localitate, Samuel Brandt originar din Cluj și a Katharienei Pfaf, originară din satul Velț, comuna Bazna, județul Sibiu.

Studiile medii le începe în Mediaș la Liceul Evanghelic C.A. în anul 1851 până la finele anului 1852, apoi își continuă studiile la Liceul Unitarian din Cluj, unde își ia bacalauriatul în anul 1859. Elevul Josef Brandt pleacă la Cluj la sora talălui său Róza Brandt, soția lui Simon Elek primarul de atunci al Clujului. La Cluj urmează cursurile liceului ca elev particular fiind îndrumat la disciplinele umaniste de profesorul Nagy Lajos, directorul liceului, profesor de limbă și literatură maghiară și de profesorul Pap Mózes, la discipliele reale. Ambii profesori au studiat la Universitatea din Göttingen.

După bacalaureat Josef Brandt beneficiază de bursa „Goldberg”, bursă întemeiată de împărăteasa Maria Tereza, pentru tinerii ardeleni, care doreau să studieze medicină la Viena.

În anul 1864 devine doctor în medicină, în 1865 doctor în chirurgie, iar în 1867 le adaugă acestor titluri și pe cel de magistru în oculistică și obstretică. În această perioadă lucrează ca elev chirurg alături de renumitul profesor Johann von Dumreicher. În aceeași perioadă este medic primar la Spitalul Militar din Viena. În anul 1867 se reîntoarce în Transilvania, la Cluj, ca profesor suplinitor la Institutul Medico-chirurgical, iar din anul 1871 este profesor titular la Catedra de chirurgie.

În anul 1872 la Cluj se înființează Universitatea Franz Josef cu Facultatea de Medicină. Josef Brandt ca și profesor universitar va conduce această facultate timp de 30 de ani. Între anii 1878-1879 și 1891-1892 este prodecanul Facultății de Medicină, iar între 1893-1894 este rectorul Universității din Cluj.

De numele lui Brandt se leagă o serie de operații chirurgicale renumite. Este un pionier transilvănean al nefrectomiei. El a efectuat cu succes, ca al doilea chirurg în Europa o operație renală. De o deosebită importanță a fost nefrectomia efectuată de Brandt în 7 iunie 1873, când a extirpat cu succes un rinichi lezat al bolnavului Palkó István, un țăran în vârstă de 25 de ani din comuna Copșa Mică.

Josef Brandt a fost preocupat mereu de întroducerea unor noi tehnici chirurgicale. El a fost al doilea chirurg în Transilvania care în anul 1869 a extirpat cu succes un chist ovarian, fiind devansat numai cu un an de către chirurgul Darányi János din Arad. Deasemenea a fost pionerul chirurgiei endocrinologice. În anul 1883 a publicat despre operația tiroidei pe care a efectuato. Pe lângă cele amintite a mai efectuat operații plastice faciale.

A fost cunoscut ca un om modest, care s-a consacrat îngrijirii bolnavilor. A fost medicul de familie al aristocrației, dar și al bolnavilor săraci. Nevoiașilor le-a acordat consultații gratuite și de multe ori le dădea bani să-și poate cumpăra medicamente. A ajutat studenții talentați săraci prin înființarea bursei „Brandt”, care a funcționat până la schimbările majore în viața Facultății de Medicină din 1918.

Brandt a organizat asistența medicală din Cluj. La venirea sa din Viena a găsit la Cluj un spital dotat modest, dar și în aceste condiții a efectuat un număr record de operații.

În anul 1870 a organizat activitatea de salvare voluntară, între anii 1895-1896 a înființat Spitalul „Crucea Roșie”, actualul Spital Clinic „Dr. Dominic Stanca”, iar în anul 1900 cu sprijinul lui se înființează noul Spital Clinic de Chirurgie de pe strada Clinicilor (fosta stradă gróf Mikó Imre), cu 100 de paturi, ceeace atuncea era un rezultat colosal.

Brandt pe lângă medicină a fost preocupat de literatură și filozofie.Munca lui a fost apreciată, astfel că în anul 1898 i s-a acordat titlul de consilier cezaro-crăiesc, iar în anul 1911 a fost înnobilat.

La 8 noiembrie 1904 a fost pensionat. Tot în același an i-a decedat soția Gyarmathy Laura, fiica viceprefectului al comitatului Cluj, Gyarmathy Miklós. Din căsătoria lor s-a născut în anul 1875 singura fiică, Elza, care s-a căsătorit cu juristul deputat în Parlamentul Ungariei Szász Zsombor. Elza Brandt a fost scriitoare și a tradus în limbile germană, franceză și engleză operele scriitorilor maghiari din secolul al XIX-lea.

Chirurgul Dr. Josef Brandt a decedat în urma unei comoții cerebrale la data de 12 iunie 1912. Sicriul lui a fost așezat în holul Rectoratului Universității din Cluj, apoi a fost înmormântat în Cimitirul Hajongart, partea luterană. La înmormântare au participat mii de Clujeni din toate clasele sociale. Deasupra mormântului a fost ridicat un monument funerar din granit suedez.



                                                            Cortegiul - 1

Activitatea principală a lui Brandt a fost chirurgia și psihologia medicală. El a publicat în limbile germană și maghiară, în publicațiile de specialitate ca „Wiener Med. Wochenschrift”, „Pester Med. Chirurgie”, „Pressebe”, „Orvosi hetilap”, „Orvos-Természettudományi Értesítő” din Cluj.

A fost membru al Asociației „Muzeul Ardelean”, asociație academică din Transilvania cu sediul în Cluj.

Publicații mai importante:
- Brandt József, Egy véletlenül megsértett vese kiírtása, gyógyulása (Extirparea și vindecarea uniui rinichi lezat accidental), în „Orvosi hetilap”, 1873;
- Brandt József, Plasztikus mûtétek, (Operații plastice) în „Orvosi hetilap”, 1889;
- Brandt József, „A Koch-féle oltásokról”, (Despre vaccinurile Koch) în „Orvosi hetilap”, 1891
- Brandt József, „Tudomány és humanizmus”, (Știință și umanism) în „Orvosi hetilap”, 1908.



                                                           Cortegiu - 2

Despre originea familiei Brandt se știe prea puțin, la fel și data nașterii lui era incertă până în prezent.

Se consideră că famila provine din rândul sașilor transilvăneni, deși aceasă familie nu apare în lexiconul întocmit de Joseph Trausch (Schriftsteller-Lexikon oder Biographisch-Literärisch Denk-Blatter der Siebenbürger Deutschen, I. Band, Kronstadt, 1875), nici în completarea acestuia de către Friedrich Schuller (Schriftsteller-Lexikon der Siebenbürger Deutschen, IV. Band, Hermannstadt, 1902).

O rudă colaterală (Szabó-Brandt Péter n. 1940) știe că strămoșul familiei Brandt s-a stabilit în transilvania ca preot luteran din Germania.

În ce privește data nașterii în toate lexicoanele apărute se menționează doar anul nașterii lui Josef Brandt 1838 sau 1839. Cercetând în Arhiva Consistoriului Districtual Evangelic C.A. Mediaș am găsit Matricula Botezurilor Bisericii Evanghelice C.A. Păucea, din care reiese fără nici un dubiu, că Brandt Johann Josef s-a născut în data de 9 februarie 1838 și a fost botezat în 10 februarie 1838.

În ce privește prenumele, până în anul 1867 publicațiile sunt semnate Josef Brandt, iar după stabilirea la Cluj le semnează Brandt József. Pe monumentul funerar prenumele apare ca József. Domnul Szabó-Brandt Péter are în proprietatea sa tabloul svantului și a soției pictată de renumitul pictor din acea vreme Vastagh György (1834-1922).

În încheiere mulțumesc ajutorul acordat de către Consistoriul Districtual Evangelic C.A. Mediaș, domnul profesor Helmuth Knall, domnul profesor Gaál György și istoricul Dr. László Lóránt.

Bibliografie

Gaál György, Articole cu privire la chirurgul Dr. Brandt József;
Színnyei József, Magyar írók élete és munkái, I., Budapest, 1891;
Kopronczay Károly, Magyar Orvoséletrajzi Lekszikon, Mundusz Kiadó, Budapest, 2004;
Orbán János, Brandt József, Revista medicală, XVIII. (1972), p. 238-241;
Spielmann Josif, Un pioner transilvănean al nefrectomiei – profesor Josef Brandt, Retrospective Medicale, București, 1985, p. 315-321;
Kolozsvári Hírlap, XIII. nr.140, p. 4, 13.06.1912;
Kolozsvári Hírlap, XIII. nr.142, p. 4, 15.06.1912.





Sus