Miercuri, 22 Mai 2019
Miercuri, 22 Mai 2019


Călimară / „Mi se ulise”, zise ungurul care scrie rom滱e演e

„Mi se ulise”, zise ungurul care scrie rom滱e演e


泱iu c v vine s deschidei DEX-ul ca s v l緆urii: ce zise ungurul? Vorbe演e limbi str緅ne? 姷ainte de a v explica sensul acestei expresii, cred c se cuvine s vi-l prezint pe cel care a l綼at aceste cuvinte „adunate pe o carte”. Pentru c va fi vorba 槐 de o carte, un volum de poezii avangardiste ce va fi lansat cu surle 槐 tr滵bie 螽 aceast toamn, la T褳gu Mure.

Cine este ungurul care scrie rom滱e演e?

Se nume演e George Asztalos. S-a n綼cut la ar, undeva l滱g Sighi榣ara, unde pe vremea aceea nu exista 構oal cu predare 螽 limba maghiar.



A榮 se face c nepotul de frate al bunicului s綦, scriitorul Asztalos Istv嫕, ale c綖ei scrieri au fost traduse p滱 槐 螽 limba chinez 槐 al c綖ui roman „A榮 s-a c緄it oelul” 螽tr-o vreme se afla printre subiectele de la rom滱, la examenul de Bacalaureat, a urmat 構oala 螽 limba rom滱! „波 pe tata 螿 chema Gheorghe, mie mi se spune George, G.G.” , 螸i explic de unde a ap綖ut al doilea G 螽 numele s綦 „ca s nu se confunde cu scriitorul 槐 publicistul cu acela槐 nume, recent r綯osat la Paris.”

A 螽v裻at meserie la „Br滱cu槐”

George sau Gheorghe mut滱du-se cu familia la T褳gu Mure, a urmat Liceul de Construcii „Constantin Br滱cu槐”, a 螽v裻at o meserie, dar pentru mama lui a r緆as acela槐 Gyuri, care a fost c滱d era mic. A榮 cum ar spune Ovidius Publius, n綼osul poet exilat la Tomis, „Quodque tentabam versus erat”, cam a榮 s-a 螽t滵plat 槐 cu George.



Primele poezii le-a dedicat partidului, ca orice pionier inocent 槐 profesoara de limba rom滱 le-a trimis la revista „Cutez綟orii”. Poeziile nu doar c au fost publicate, dar i-au adus 槐 un premiu: „O m滱dree de trus cu pixuri”. 姷 liceu a f綷ut 槐 sport de performan, a cochetat 槐 cu desenul, f綷ea caricaturi care s-au bucurat de succes, fiind publicate prin ziare 槐 revistele vremii, dar 螽 cele din urm tot la prima dragoste a r緆as, poezia care nu se uit!

Dubla cet裻enie 槐 c緄綟oria 螽 lume

Dup Revoluie nu a pierdut ocazia de a obine 槐 cet裻enia maghiar, mai ales c un pa榮port unguresc 蟊 facilita drumul spre Anglia. Primul drum peste hotare a fost 螽 Ungaria, dar a trecut 槐 prin Cehia, Slovenia, Anglia, Germania 槐 Cipru, drept pentru care se consider un cet裻ean universal!

La munc 螽 Ungaria

F綖 a intra 螽 detalii, mi-a povestit c 螽 Ungaria a f綷ut de toate. A fost agent publicitar 螽 Piaa Chinezeasc, a fost l綷綟u la unul dintre podurile ce traverseaz Dun綖ea, apoi operator la fabrica de telefoane Nokia…

Go west!

Nu s-a mulumit cu at漮. A vrut mai mult 槐, folosindu-se de pa榮portul unguresc, a plecat 螽 Anglia. Fiind b緅at de la ar, care nu se teme de munc, a ales agricultura. „Acolo a fost durere”, 蹎i aminte演e George. „Englezii o ard cu agricultura precum chinezii.


Numai c nu te pun s lucrezi 槐 noaptea. La fructe a fost cum a fost, am rezistat un an 螽treg de槐 am lucrat pe rupte, odat chiar 槐 noaptea! Se lucra zi-lumin. La 螽toarcere umblam pe trei c綖綖i ca beivii, de oboseal uneori f綷eam doar un du 槐 dormeam. Nici s m緋滱c nu mai puteam de stres 槐 de oboseal! De pl綟it ne pl綟eau corect, s綯t緆滱al, dar unde gre榷au, era c puneau 榷fi est-europeni…”, explic George.

La cules de sparanghel

Nu a fost vis de fat nici 螽 Anglia, dar dec漮 s se 螽toarc, a zis c mai trage odat, poate iese lozul c熇tig綟or. 波 a dat de o munc 槐 mai grea! „Sunt crescut la ar, 螸i place oarecum agricultura, munca 螽 spaii deschise, dar asta … era prea de tot! O zi 螽treag aplecat 螽 urma unui tractor, ca s tai rapid sparanghelul 槐 s nu te ridici dec漮 la cap綟ul 槐rului de 500 de metri … Dup trei luni am avut norocul de a fi numit 榷f de echip, potrivit tradiiei locale, ca ei s scoat cartofii din foc cu m滱a altuia. Cunosc foarte bine engleza a榮 c o lun am dus-o ca boierii”, 蹎i aminte演e poetul.

Ras p滱 la p緆滱t!

C滱d p緆滱turile nu mai dau rod profitabil, fiecare sparanghel, mic sau mare, se taie bucat cu bucat, manual, p滱 la sol! „Dac r緆滱e un singur sparanghel 榷ful te 螽toarce 螽apoi. Rom滱a槐i no演ri se str緂uiau s taie tot, t漷滱du-se 螽 patru labe 螽 timp ce englezul r綷nea: „Welcome to England!”. Ce palpitant putea s fie! Ce a fost bine, era c l-a l綼at durerea de spate!

Meserie german

姷c din Anglia a dat un test de limb german 槐 a revenit 螽 ar, la Timi榣ara a dat de o firm de recrutare care nu a cerut niciun comision pentru angajare 螽 Germania. „Anul trecut 螽 iulie a fost asta, am deja un an de c滱d lucrez la instalaii 螽 fabrica BMW din Munchen! Singurul lucru nasol aici e c st緆 trei 螽tr-o camer mic la dependine comune 螽tr-o pensiune cu sute de str緅ni 槐 pl綟im fiecare 400 de euro pentru asta.1200 de euro pe camer! Seam緋 cu un c緆in de nefamili演i de pe vremea comuni演ilor de la noi. E adev綖at c cine-i perseverent 槐 caut, poate g綼i chirie 槐 la 2-300 de euro cu all inclusive, camer separat, buc綟綖ie, baie, internet…. Eu lucrez p滱 la 榮se seara, nu am c綦tat 螽c 螽 alt parte”, continu prezentarea George.

姷 Germania munca e la calitate

Dac nu sunt cele mai bune condiiile de locuit, e ceva ce 蟊 treze演e admiraia lui George. Munca. „Aici e la CALITATE, nu la norm. Firma de intermediere la care lucrezi trimite joburi temporare 2-4 s綯t緆滱i, dar dac nu le convine clienilor cum lucrezi, sau cum vorbe演i, firma imediat g綼e演e altceva, asta e superb pentru 螽cep綟ori!”, consider George.

Imigranii, vecini de bloc

„Problema cu imigranii dac exist, este din cauza toleranei specifice ves-europene, ideii de schimb multiculturale 槐 a asistenei sociale dus la exagerare de doamna cancelar (A. Merkel). Ca orice subiect politic 槐 acesta are aspectele sale pozitiv-negative, iar adev綖ul e undeva la mijloc. Chiar l滱g pensiunea noastr este un bloc cu patru etaje, nou-nou, construit 螽 榮se luni, plin de imigrani. Sunt lini演iți, mai mult scandal se face la noi 螽 bloc, unde fierbe m滱ia est-europenilor. Imigranii stau mai mult pe acas. Am impresia c au azil politic 槐 bani de la statul german pe c漮eva luni de acomodare. Fac cursuri gratuite de limba german 槐 poate c au 槐 alte facilit裻i. Curtea e plin de biciclete, leag緋e pentru copii, mese de tenis, noi nici internet n-avem!”.

Probleme din cauza imigranilor

„Nu am avut probleme cu ei! A fost la Olympia Eikauf Center un adolescent de dubl cet裻enie germano-iranian, care a tras 螽 mulțime f綖 discern緆滱t și f綖 scopuri teroriste, din pur stupiditate a urii faț de „str緅ni”, provoc滱d blocarea unui oraș 螽treg, moartea a 9 victime printre care copii și femei, r緋irea altor 16 și toate 螽 situația unei singure locații și a unui singur atacator sinucigaș. ]



Tragic și absurd e c pl綟esc copiii cu viețile lor inocente, iar musulmanii primiți 螽 aceast țar la modul umanitar și-au 螸puțit ultima f綖滵 de omenie mușc滱d m滱a care 蟊 hr緋ește. F綖 leg綟ur cu ISIS. S urli c ești german, s fii iranian, s urști str緅nii și s 螸puști copiii! Astea sunt noile performanțe ale demenței lumii contemporane 螽 Munchen, Germania. Paranoia umfl știrile p滱 la panic general cu epitete bolnave ca „schimb de focuri”, „terorism”, „atacuri multiple”, „stare de asediu”, „zeci de morți și r緋iți”. 姷 ar am v罳ut c se prezint totul mai exagerat, c doar trebuie v滱dut 槐 detergentul din reclam! Aici a doua zi imediat s-a 槐 uitat!”, adaug poetul date despre imigrani.

Alarma cu bomb!

Mi s-a p綖ut mie c aceast descriere a vecinilor e prea pa槃ic. De aceea vestea c 螽tr-una din nopi au fost sco槐 螽 strad toi locatarii din pensiune, mi-a trezit prejudecata: n-o fi fost imigranii cauza? George a descris apoi 螽 stilul s綦 caracteristic toat p裻ania: „Noaptea trecut am avut alarm cu bomb la Munchen, 螽 zona de nord unde sunt cazai 300 de muncitori, care au fost aruncai 螽 strad f綖 nicio explicaie despre ce se 螽t滵pl. Nu erau autorizai (executorii) ca s dea explicaii. Am stat 螽 picioare 螽 strad precum huhurezii, p滱 ce ne-am enervat destul de tare ca s ne ducem la o <bericic>. Pe la unu noaptea n-am putut reveni 螽 pensiune, dar n-am aflat dec漮 a doua zi, c era vorba de o bomb mare, de-a lui Hitler, 螽gropat 螽 curte la fabrica vecin BMW. Asta era secretul de stat 槐 felul cretin al lui Adolf de a ne reaminti c 螽c ne b滱tuie cu juc綖iile lui demente.”


                   波 poezia?

Muncind din greu, departe de ar, c滱d are timp de poezie, l-am 螽trebat pe George. Lucreaz p滱 seara la 榮se. Munca modeleaz caracterul omului, dar aduce 槐 inspiraia. „姷 cursul zilei mai rumeg c漮e o idee 槐 notez pe telefon. E foarte important s scrii la modul inspirat 槐 s la槐 editarea la urm. Eu scriu pentru cititori, nu pentru mine, iar cititorii mei simt c滱d instana poetic e dus la colindat pe coclauri obscure. Trebuie s se simt naturaleea inspiraiei, s fii autentic, nu saltimbanc”, explic George, care prima sa carte „Zoon Poetikon” a scos-o la Cluj-Napoca, 螽 urm cu 榮se ani.

                                                          Ce este poezia?

O definiie interesant, marca Asztalos: „Pentru mine poezia este acel buton mic pe care scrie m綖unt 槐 simpatic save&escape. Prin poezie salvez frumuseea 槐 scap de minciun. Scriu 螽 versuri albe pentru c mi se par cu mult mai accesibile de ambele p綖i: poet 槐 cititor. Evoluia las 螽 urm specia rimat, prea au l緄緅t-o clasicii”, consider cel care a fost numit de Al. Cistelecan, 螽 recenzia c綖ii „singurul avangardist mure榷an”. George Asztalos se consider un 螽ving綟or 螽 lupta asta pentru frumusee 槐 salvarea ei pe h漷tie. „Am tot ce-mi trebuie de acum ca s pun poezia pe roile ei rotunde, nu pe alea p綟rate, cum obi槃uiesc unii”, afirm el.

Direcia 9

O asociaie a poeilor din toat ara condus de Adrian Suciu, asociaie care va face istorie pentru c sunt oameni unul 槐 unul care in spectacole de poezie vie prin toat ara, oameni cu care merit s stai la aceea槐 mas pentru c oriunde ai ce vorbi cu ei. Despre aceasta, mai multe vom afla odat cu lansarea promis a volumului „Mi se ulise” 螽 aceast toamn, la T褳gu Mure.

De ce „Mi se ulise”?

George Asztalos a scris poeziile din volumul ce va fi lansat cur滱d 槐 la T褳gu Mure, pentru „a se r罳buna” pe epoca sparanghelului. De ce „i se ulise„?

Pentru c „mie cuv滱tul acesta mi se pare un verb, la fel cum e 槐 „a penelopa”.

Mi se ulise exprim aventur, aciune de r罳boi chiar, dac nu de esut r綧dare precum „a penelopa” ceva, atunci un r罳boi cu calamitatea asta de via, mereu pe drumuri, 螽tr-o via 螽 care sunt rare momente de frumusee 槐 tandree trebuie s 螽vei din mers s c滱i la picamer 槐 chiar s o faci admirabil 槐 s-i plac”, conchide poetul mure榷an care simte 槐 scrie rom滱e演e, oriunde s-ar afla.
                                                 
                                                       
                                                            ***

Vezi orginalul AICI




Sus