Luni, 11 Noiembrie 2019
Luni, 11 Noiembrie 2019


Călimară / O dragoste enigmatică – Nicolae Grigorescu și Dancs Mária

O dragoste enigmatică – Nicolae Grigorescu și Dancs Mária 


Pe pereții școlilor de la țară, pe unde am fost profesoară, vedeam zilnic fotografia înrămată a Păstoriței lui Nicolae Grigorescu. Necunoscând tabloul original, acum patru ani mi-am dat seama de valoarea lucrării, auzind, că pictura a fost adjudecată cu 175.000 de euro la Licitația de Iarnă 2010 a casei Artmark. Păstoriță a devenit astfel „cea mai scumpă lucrare tranzacționată pe piața românească de artă”. Subiectul picturii este imaginea idilică a satului românesc în prim-plan cu o ciobăniță păstorind turma de oi.
                           

Răsfoind ultimul număr al revistei Székelyföld (oct. 2014) am dat de articolul medicului dr. Nagy Lajos. Autorul presupune că modelul pictorului ar fi fost tovarășa de viață, mai târziu soția lui Nicolae Grigorescu, deoarece trăsăturile păstoriței amintesc de fizionomia femeii din tabloul Soția artistului. Dar cine a fost, de fapt, soția marelui maestru?

„Contemporanii săi, precum și prietenii, istoricii de artă care mai târziu s-au aplecat asupra biografiei și artei sale, subliniază deopotrivă că viața personală și secretele atelierului de creație ale marelui pictor român, Nicolae Grigorescu (1838-1907), sunt înconjurate de o extremă discreție, în care este greu de pătruns. Criticii de artă, istoricii de artă sunt preocupați până în zilele noastre de identitatea frumoaselor femei imortalizate pe pânzele pictorului. Este învăluită în mister și figura tovarășei de viață, soția, mama fiului său Gheorghe, Maria Danciu, model al mai multor picturi târzii, cum afirmă unii dintre biografii săi, însă nu găsim aproape nicăieri date concrete despre ea.

        

În biografia lui Grigorescu citim că după 1887 artistul s-a mutat definitiv din capitală în provincie, la Posada, iar mai târziu la Câmpina, unde și-a ridicat un atelier de creație decorat cu propriile tablouri preferate. În anul 1907 s-a stins din viață, lăsând prin testament bunurile tovarășei sale de viață, Maria Danciu, (cu care s-ar fi căsătorit în ultima zi înainte de moarte), și fiului său, Gheorghe. Gestul a fost motivat astfel: Mariei Danciu „să îi revină respectul, care i se cuvine”.


Deși contemporanii pictorului au putut vedea că alături de artist trăia o frumoasă tânără, care a fost modelul, iubita artistului, și care i-a dăruit și un fiu, despre ea, ca și despre băiat, au rămas puține date.

Deși academicianul G. Oprescu a afirmat că Maria Danciu, „femeia frumoasă și energică l-a înțeles și sprijinit toată viața pe artist”, ea a intrat în slujba artistului probabil între 1883-85, deci au petrecut în jur de 18 ani împreună. Nu se știe cu exactitate dacă în ultima zi a vieții, artistul s-a căsătorit sau nu cu Maria Danciu.


„Nicolae Petrașcu, jurnalist contemporan, ca și pretins martor al evenimentelor survenite în jurul zilei de deces a artistului, le rememorează în 1930, după aproape un sfert de veac, în felul următor: „C-o zi înainte de a se pierde, Grigorescu trimise să cheme la el pe d-rul Istrati de acasă și să-l roage cu glas aproape stins: «Să-l cunune cu femeia cu care trăia de 18 ani». Doctorul Istrati i-a promis, dar mai întâi să se facă bine. Grigorescu însă a doua zi, la 21 iulie 1907, și-a închis ochii. Întins în atelier într-un sicriu modest, Grigorescu stătea nepăsător acum, în mijlocul tablourilor sale de pe pereți. Până să vie preotul, voii să văd camerele în care trăise el. În ușa celei din urmă, găsii pe mama copilului lui, îmbrăcată în negru, stând tristă… O întrebai de ultimele momente ale lui Grigorescu și ea îmi răspunse câteva cuvinte cu buzele tremurând. Brună, cu trăsăturile regulate, cu părul castaniu închis, adus puțin pe frunte, cu ochii negri, cu mâinile mici, îmi aminti de unele din figurile lui din tablouri și îndeosebi țărăncuța din Primăvara”.

Maria Danciu este imortalizată de portretele și desenele din casa memorială cu titlurile date de pictor: Soția artistului, Portretul soției artistului și Soția pictorului cu maramă, aflată într-o colecție particulară 


Jurnalistul N. Petrașcu a remarcat asemănările dintre „mama copilului” și protagonistul mai multor picturi. Și alți autori scriu că artistul o îmbrăca adesea pe Maria Danciu în costume populare provenite din diferite meleaguri, costume care există și astăzi în casa memorială, aflate odinioară în proprietatea soției pictorului .

Fiul lui Grigorescu, Gheorghe a luat-o de soție pe fiica (Ana, Anișoara) lui Al. Vlahuță, prietenului tatălui său. Din această căsătorie s-au născut patru copii, dintre care doi au avut urmași, Dinu Gh. Grigorescu, pictor și scenograf la Paris, și Ruxandra Gh. Grigorescu arhitect, soția arhitectului Constantin Theodorescu, cu care au emigrat la Paris.

Identitatea Mariei Danciu ar fi rămas în continuare un secret pentru totdeauna, dacă nepoții Grigorescu, cei mai îndreptățiți să o facă, nu ar fi risipit ceața enigmei, atunci când au ajuns la Chiuruș (Csomakőrös), în prima jumătate a lunii august din 1997.

„Soții Theodorescu și Dinu Gh. Grigorescu au vizitat în 1997 România și au devenit dintr-un oarecare motiv curioși privind satul natal al bunicii lor, căutând originea ei în registrele de stare civilă ale bisericii din Chiuruș. După cum relatează Bíró Sándor, pastor în acel moment la Chiuruș, a fost contactat de o femeie și doi bărbați, care au afirmat că au venit de la Paris, și că femeia și unul dintre bărbați ar fi nepoții marelui pictor Grigorescu, celălalt fiind soțul femeii. Au povestit că au câteva informații referitoare la bunica lor, care s-ar fi născut în acest sat, dar ar vrea să le compare și să le întregească cu datele din registrele de stare civilă. (Registrele de stare civilă au fost confiscate de stat încă în 1950, însă, din fericire, Dancs Mária figura și în registrul familiilor, după numele părinților Dancs Gábor si Ördög Zsuzsánna, împreuna cu încă două surori. Pentru ei, prezenta interes Mária, născută în 1865.) Au notat datele găsite, apoi și-au luat rămas bun și au plecat”.

În timpul cât au așteptat după pastor (care era plecat de acasă), au intrat în vorbă cu Debreczi Irénke, cea mai abilitată cunoscătoare a locuitorilor din Chiuruș, cercetătoare de arbore genealogic, care, la întoarcerea preotului, i-a ajutat în identificarea rubedeniilor. Au făcut chiar și o fotografie comună. 

Reveniți la București, probabil au relatat despre rezultatul vizitei lor directorului Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Remus Nicolescu (1927-2005), care pe 29 august 1997 i-a scris o scrisoare pastorului de la Chiuruș, Bíró Sándor, cerând date despre Dancs Maria pentru o lucrare.

De origine din Chiuruș (Csomakőrös, jud.Covasna), autorul articolului, dr. Nagy Lajos, fiind interesat de arborele său genealogic, a aflat că din familia străbunicului său Dancs face parte și Dancs Mária, tovarășa de viață a lui Nicolae Grigorescu.
     
             

         Nepoții maestrului Nicolae Grigorescu la Csomakőrös (Chiuruș), jud.Covasna

Din momentul acesta, autorul articolului a început să studieze viața artistului, citind toată biografia găsită despre el. Apoi a întocmit arborele genealogic al Mariei Dancs până la 1764. Din registrele de stare civilă reiese că strămoșii ei au fost mici nobili secui. Părinții ei, Dancs Gábor și Ördög Zsuzsanna, au avut împreună patru copii, dintre care doi au murit. Și părinții s-au stins foarte repede, tatăl Mariei în 1875, la vârsta de 36 ani, iar mama în 1883, la vârsta de 47 de ani.

Rămasă orfană, Maria și-a căutat un trai mai bun la București, astfel a putut ajunge la maestrul pictor burlac, mai întâi ca fată în casă, mai târziu ca model, apoi amantă, mama copilului artistului, și în final tovarășă de viață energică, îngrijitoare, devotată mai mulți ani. Nu se știe în ce an a plecat cu exactitate Mária la București, dar autorul presupune că în jurul decesului mamei sale, între 1883-85.

„Poate de aici se trage marea enigmă. Originea Máriei Dancs nu a vrut să fie dezvăluită nici de cea care a purtat acest nume, nici de Grigorescu și, probabil, nici de cei câțiva prieteni apropiați ai artistului! Iar mai târziu nici de fiul său, de nora sa, respectiv de nepoți. Fiecare a avut propriul interes bine definit în acest sens. Unul dintre mormintele Grigorescu, înconjurate cu grilaj de fier, este, potrivit crucii, al maestrului, cel din stânga al fiului său Gheorghe, după cum arată inscripția monumentului funerar. Cel de-al treilea mormânt, îngrijit, nu este inscripționat. Probabil este mormântul Mariei Danciu, deoarece nici unul dintre nepoți nu a fost îngropat acolo.


Dancs Mária a rămas așa cum au descris-o cercetătorii biografiei și artei lui Grigorescu: Maria Danciu, de care ulterior artistul cu suflet nobil s-a îngrijit în mod generos. În opera sa de două volume dedicată lui Grigorescu, academicianul G. Oprescu o menționează o dată ca soție („poate a soției sale”). Alta dată, scrie doar „tovarășă”, iar la picturi, doar Maria Danciu. În monografia sa despre Grigorescu, cuscrul de mai târziu, Al. Vlahuță nici nu o pomenește.

Menționează doar „hohotele de plâns sfâșietoare izbucnite din colțul atelierului” când corpul neînsuflețit al artistului este scos dintre tablourile sale preferate, de unde se poate deduce doar că Dancs Mária își jelea amarnic tovarășul iubitor, tatăl copilului său. Însă dedică un spațiu larg explicării faptului că ciobănițele, ciobănașii pictați în ultima perioadă a maestrului sunt aproape toți tineri. 

Privind păstorii, păstorițele stând sau șezând, și nouă ni se pare că descoperim chipul specific al Mariei Danciu, Dancs Máriei, deoarece, îmbrăcată în straiele potrivite, oricare ar fi putut fi frumoasa fată din Chiuruș, mai târziu, soția „înfățișată pură, blândă, așa cum doar cei ce trăiesc frumos în liniștea naturii, la sat, pot fi uneori”. 

„Povestea este romantică. Însă ca cercetători de genealogie din Chiuruș, considerăm că nepoții, slovele scrise acum mai bine de 150 de ani, lucrările pictate de marele pictor român nu mint, chiar dacă vălul misterului a acoperit până acum faptele” – scrie dr. Nagy Lajos despre misterioasa tovarășă de viață, soție, model al maestrului Nicolae Grigorescu.

(Despre această investigație a medicului Nagy Lajos se poate citi în limba maghiară și AICI.)




Sus