Luni, 11 Noiembrie 2019
Luni, 11 Noiembrie 2019


Călimară / România devansează Ungaria în managementul literaturii?

România devansează Ungaria în managementul literaturii?

Deși sunt maghiar și citesc în maghiară, în ultima vreme mă trezesc tot mai des că sunt obligat să mă apuc să citesc scriitori contemporani străini în limba română, deși există traduceri în maghiară, adică în limba mea maternă.

Nu am avut răbdare de exemplu să primesc prin căi complicate cartea Oxanei Zabușko tradusă în limba maghiară, și m-am apucat de volum în limba română (terminând în maghiară, că între timp a sosit prin poștă).


Căutând pe rafturi – fiind obișnuit cu stilul de prezentare a librăriilor maghiare –, am fost copleșit de calitatea și de numărul cărților expuse la raionul literaturii universale. Biblioteca POLIROM a ajuns un brand internațional de temut, prezentând tot ce contează în domeniul literaturii universale prezente.

Olga Tokarczuk, proaspăta laureată a Premiului Nobel la literatură este prezentă pe rafturi prin cinci volume diferite, până ce pentru varianta în limba maghiară trebuie să te înscrii pe lista de așteptări al celebrului site bookline.hu.ro.

Azi în Cărturești-ul dintr-un supermarket ne-am întâlnit prin coincidență șase intelectuali maghiari (jurnaliști, profesori universitari,dascăli și moderatori TV), toți având câte-o carte de pe raftul literaturii universale. În limba română, desigur... Saramago,Pamuk...


Alegeri grele. După Eșafodul lui Ajtmatov, Olga Tokarczuk... După Pluta de piatră a lui Saramago, Ishiguro cu Uriașul îngropat. După Mátrai Olaszrizling (Csernyik-pince), Tokaji furmint (standard)...

Eu m-am întors cu cei doi nobeliști, Ishiguro și Tokarcziuk, la un preț mai mult ca rezonabil.Am dat comanda desigur și pentru variantele maghiare pe net, dar nu am răbdare să aștept sosirea lor. Mă apuc în română, și dacă se poate, continui în maghiară.

Se întoarce trendul?

În anii 80 seria Kriterion scotea ca un vulcan cărțile semiinterzise în România, profitând de incultura cenzorilor. Maghiarii în anii 70-80 aveau în România șanse incomparabil mai bune de a citi cărți valoroase. În anticariatele din Ungaria și acum sunt oferite în prima linie edițiile Kriterion, deși de obicei sunt 3-4 alte ediții aferente mult mai colorate, elegante. Dar prefațele și posfațele ardelene au o calitate incomparabil mai ridicată, decât cele publicate în Ungaria...

Și acum...

Și acum România devansează Ungaria în managementul literaturii? Și atunci de ce se plânge non stop în România, că lumea nu citește?












Sus