Miercuri, 26 Iunie 2019
Miercuri, 26 Iunie 2019


Călimară / Ihor Hurhula și un someciko* al literaturii moderne ucrainiene

Ihor Hurhula și un someciko* al literaturii moderne ucrainiene

Triunghiul amoros a fost și este o tematică bine primită de când e lumea, societatea văzând des în acest fenomen ceva profund uman, un fel de ritual șters cu radiera din conștient. Triunghiul amoros respectiv conjugal este conceput ca unul dintre cei mai vechi lianți ale omenirii  o călătorie în negurile trecutului libertin.

Sute de nuvele și romane au ca origo instinctual triunghiul conjugal, așa că Ihor Hurhula (1963-) nu a avut treabă ușoară, când s-a decis ca romanul său Sângele ferigii (traducerea: Mihai Traista) să aibă ca tematică principală o variantă a triunghiului conjugal: patrulaterul conjugal (o soție iubită de soț și doi amanți, prieteni la rândul lor).

Nerantzula lui Panait Istrati sau Pământ fără lege ("As terras do sem fim") al îndepărtatului Jorge Amado sunt – poate – cele mai reușite în domeniu, cu bărbați care acceptă în felul lor să aibă o amantă comună.

Ceea ce aduce nou Ihor Hurhula în acest roman, este implantarea acestui fir erotic într-un peisaj ucrainean de o rară frumusețe, o ”Huțulie” exotică, cu huțulii săi, care își trăiasc viața în această regiune tăcută și colorată în toate nuanțele verdelui. 

Apariția expresiilor și regionalismelor ucrainiene, trimiterile dese la personalități ale istoriei acestei regiuni face din acest roman aparent de dragoste unul original, prezentând un amestec reușit al stilurilor, balansându-se între literatură modernă și reportaj social-liric, cu multe aspecte sociografice, cum ar fi trenul Huțulilor, gările, călătorii, obiceiuri: ”Huțulii, ca niște vrăjitori antici, se împrăștie pe văile râurilor și la fiecare pas înalță, dacă nu o cruce de gheață, atunci o capelă.” 
    

Altminteri această deschidere spre includerea expresiilor și regionalismelor ucrainiene – ca un identificator literar original – este la modă acum în Ucraina, mai ales în rândul prozatorilor cu afinități pentru a se pierde molcom în studiul social-liric al conviețuirii interetnice.

Așa cum Ihor Hurhula scrie cu seninătate despre someciko (diminutivul la Soare) și Huțulscyna (Țara huțulilor), Shrek Tímea din Beregovo (Beregszasz) vorbește în primul său volum de proză (Halott föld ez; 2019) despre pelmenyi (ruladă cu dulceață), sztrojka (teren de construcție) și marsutka (maxitaxi), încadrând aceste cuvinte în text ca și expresii regionale colorate.

Aceste expresii întroduse în textul romanului Sângele ferigii fac din volum unul exotic, ba mai mult, familiar. 

Este o carte bună. Un someciko în felul său în lumea cenușie a societăților cu sufletul ars de goană și 
frica de a se urca într-o gară a iubirii înăbușite pe Huțulik-ul lui Ihor Hurhula.

* someciko (diminutivul la Soare)









Sus