Marţi, 18 Iunie 2019
Marţi, 18 Iunie 2019


Călimară / Delavrancea, Vlahuță – o dedicație prin prisma lui Bunkó (Ghioaga) și ceilalți

Delavrancea, Vlahuță – o dedicație prin prisma lui Bunkó (Ghioaga) și ceilalți

Operele dedicate de autori colegilor de breaslă reprezintă întotdeauna și un mic mister, ba mai mult, chiar o îndemnare de a căuta motivul acestui gest – un gest care rămâne „in eternis” în literatură, cărțile publicate cu schițe, nuvele, romane, dedicate cuiva, fiind întregi numai cu acestea.

Cu alte cuvinte, o schiță sau nuvelă având sub titlu o dedicație tipărită, nu poate fi publicată ulterior fără aceasta, deoarece aceste vorbe publicate fac parte din opera respectivă. A publica, de exemplu, schița A dúlás (Răzmerița), a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, fără a nota că este o proză scurtă dedicată lui Alexandru Vlahuță, ar fi o ciuntire a operei.

Desigur, cititorii maghiari, care au citit schițele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea - este vorba de volumul apărut în 1955 cu titlul: Novellák és elbeszélések (Nuvele și povestiri) –, își pun întrebarea: de ce lui Vlahuță îi este dedicată povestirea? De ce nu altora?

             

Răspunsul se poate căuta în relațiile lor prietenești, ba mai mult, în ”întrecerea” lor de a găsi cele mai bune variante de a trece de la realismul blajin, pe care îl reprezintă, la naturalism.

Această ”întrecere închipuită” este începută de Vlahuță cu schița A szérûn (La arie), în care biata Ileana este lovită de Bunkó (Ghioaga), 
  


iar „răspunsul” este dat de Delavrancea, prin A dúlás (Răzmerița), cu moartea Cobilei.

Cei care citesc aceste două schițe, una după alta, vor simți în adâncul sufletului de ce se găsește la capătul povestirii A dúlás (Răzmerița), dedicația: ”Pentru Alexandru Vlahuță”.

                                                            ***
Traducerile în maghiară sunt superbe, purtând semnătura istoricului literar Dávid Gyula. 


Traducătorul nu avea misiune ușoară deoarece expresiile arhaice și regionale nu au întotdeauna echivalent exact în limba maghiară. 

De exemplu traducerea titlului schiței, Răzmerița, ca A dúlás, este una perfectă, și prin conținut și prin mesajul emotiv. 

”A holló a szemüket s mellüket kikezdte.”

Superbă traducere, marca Dávid Gyula.




Sus