Miercuri, 21 Noiembrie 2018
Miercuri, 21 Noiembrie 2018


Călimară / Vulcan József și Miorița tradusă în limba maghiară

Vulcan József și Miorița tradusă în limba maghiară

Mă uit la semnătura lui Vulcan József, și încerc să-mi închipui cum acest geniu al organizării culturale românești a reușit să devină membru al Asociației Kisfaludy – o asociație culturală maghiară de temut – valorificând rădăcinile maghiare și românești în direcția colaborării reciproc avantajoase.


Breasla cărturarilor contemporani și în zilele de azi încearcă să descifreze acest destin al lui Iosif Vulcan, care provine din partea mamei din vestita familie Irinyi – având în familie și inventatorul chibritului silențios, Irinyi János și pe omul de încredere al lui Kossuth, Irinyi József, iar din partea tatălui din cunoscuta familie Vulcan, cu rădăcini adânci în organizarea culturii românești din Ardeal.

Nu știu dacă există în istoria culturii românești încă cineva, care ar fi luptat cu pana de scris în mână așa de elegant, cum a reușit să o facă Iosif Vulcan. Însăși ideea fondării la (Buda)Pesta a publicației literare Familia – care în afară de rolul său specific românesc avea și menirea de a promova literatura maghiară în rândul românilor respectiv cea a maghiarilor între românii – poate fi considerată cea mai mare reușită cultural-diplomatică a tematicii respective.


Primirea sa în Societatea Kisfaludy – asociație culturală care a marcat fără doar și poate toți poeții și scriitorii maghiari ai perioadei (Arany János, Madách Imre, etc.) – reprezintă o reușita nemaîntâlnită a tendințelor clturale românești ale Ungariei istorice de a-și găsi locul în regiune.

Discursul de recepție în această societate de elită maghiară merită să fie citit în original, adică în limba maghiară, savurând maghiara elegantă a lui Vulcanu József, care prezenta în fața auditoriului select cercetările sale despre rolul folclorului românesc în cercetările istorice precum și colecția sa (și a colaboratorilor) de balade și cântece populare românești traduse în limba maghiară.


Încerc să-mi închipui scriitorii și poeții maghiari – care acum sunt prezenți obligatoriu prin operele lor în manualele de liceu ale școlilor maghiare , ascultând Miorița în maghiară, tradusă de Vulcan József:

„Összebeszélének
És megesküvének,
Hogy ha a nap lemén,
Megölik lementén
Szegény moldovánt,
Ki senkit se bánt
Ámde nyája szebb,
Nagyobb, becsesebb...

Da, este Miorița în maghiară! Balada despre ”egy kis bárány/göndör jerke bárány/három napja már/szája egyre jár/ és nem eszik már...”                                                                        


Cunoscătorii limbii maghiare sunt în acest caz în avantaj, nu numai pentru faptul că pot citi în original discursul de recepție al lui Vulcan József, dar pot găsi în librării/biblioteci acest discurs cu traducerile incluse într-un volums eparat, publicat în 1970 la Editura Kriterion, Bukarest (redactat de Köteles Pál).








Sus