Miercuri, 21 Noiembrie 2018
Miercuri, 21 Noiembrie 2018


Călimară / Despre Arany János și volumul de ”Balade”

În zilele noastre când timpul ne aleargă necruțător să răsfoim o carte de poezii poate fi un mod de a ne mai liniști pulsul! De pildă volumul acesta de Balade semnate Arany János. Deschizindu-l la nimereală, pentru că poeziile și nici baladele nu se citesc la rând, așa cum ar trebui citit un roman sau o nuvelă, pentru că nu pierdem nimic dacă după o baladă tristă ne înveselim cu alta mai jucăușă.

Balada ”Barzii din Wales” (Walesi bárdok) am văzut-o, am auzit-o chiar bilingv în interpretarea unor elevi din școlile clujene, fără să-mi dau seama că am în bibliotecă volumul ce conține și această baladă și altele scrise de Arany János.

Volumul conține 30 de balade. Multe povestesc despre femei, tinere, mame sau văduve. Tânăra ”Blonda Panni” înzorzonată e la pensiune, la Pesta, ”boii tatii și ogorul și-au luat pe haine zborul”, dar tatăl ajuns iobag sărac e mândru totuși că fata o duce bine la oraș. La pensiune vin husari să se distreze, insinuează poetul decăderea ce avea să urmeze. Bujorii din obrajii fetei dispar, prea repede se ofilește și moare.

O baladă ce tratează drama unei conștiințe, de la crimă până la nebunie este ”Ágnes”. Femeia spală o pânză albă, însângerată la pârâu, cerându-i Dumnezeului îndurare. Acesta- i leit motivul ce îăncheie fiecare strofă. Întrebată de ce spală într-una, spune că și-a pătat pânza cu sângele de la pui, că soțul ei doarme-n casă, apoi când vine jandarmul s-o ducă la închisoare zice că nu poate pleca, pânza nu e curată. Într-una cere îndurare, căutând raza de lumină printre gratiile de la temniță. 

La proces ”Și-aranjează-n cap năframa, Să nu creadă că-i nebună” și se miră că înțelege ce se spune, înseamnă că ”nu-i smintită”.

Și totuși când aude : ”Ce-ai făcut tu, lele Ágnes? Rea e fapta”... Mare-i crima!...Chiar iubitu-ți, ucigașul, Tot pe tine-aruncă vina. ”Va pieri-n spânzurătoare, Cel ce ți-a ucis bărbatul! Iar tu, roabă pe viață, Îți vei ispăși păcatul!” ea repetă rugăciunea, realizând doar atât, că nu va mai pleca acasă. Plângând cere îndurare, că are multă treabă acasă, nu poate sta la închisoare, are de spălat cearceaful. Jurații înțeleg că și-a pierdut mințile. O lasă să plece: ”Du-te acasă, tu sărmană, Spală-ți pânzele murdare”...

Și Ágnes spală, vara, iarna, chiar dacă pânza a ajuns o zdreanță, tot mai o bate cu maiul. Părul ei cândva castaniu e ”albit vâlvoi”. Cititorul o lasă spălând la pârâu, așa cum o găsise: ”O , Doamne te-ndură de mine!”

Ce trebuie spus despre Arany János?

Arany János este cel mai mare poet epic al maghiarilor, tradus în 17 limbi, printre care și în limba română, încă din 1887. Cartea pe care am primit-o de la Csaba Szabó este o traducere de Petre Șaitiș din 1982, editura Dacia Cluj-Napoca.

Arany János, al zecelea copil al unei familii sărace, s-a născut în Salonta, în 1817. Asemenea lui Petőfi și Eminescu, a colindat prin țară cu o trupă de teatru, apoi ca ajutor de notar a luat cunoștință cu realitățile vieții sociale. A reacționat critic și demascator față de ele. A cunoscut de timpuriu gloria prin ”Constituția pierdută” (Az elveszett alkotmány), o satiră, o parodie a epopeilor romantice care i-a adus un premiu important.


Un alt premiu va câștiga cu povestea poetică intitulată Toldi. Barzii din Wales, baladă pe care nu a semnat-o, ca să nu bată la ochi, menționând că e o veche baladă engleză, vizează de fapt vizita tânărului împărat Francis Iosif I în Ungaria, în 1863.

Fiind alături de iobăgime, tribun entuziast al revoluției de la 1848, membru al Gărzii Naționale de la Arad, deprimat după înfrângerea revoluției ce i-a lăsat un gust amar, a scris poemul ”Las lira” (Leteszem a lantot).

Despre traducerile lui Petre Șaitiș se spune că sunt atât de fidele încât un maghiar care nu știe deloc limba română ar recunoaște originalele după o simplă ascultare a versiunii românești, scrie Gavril Scridon în cuvântul înainte al ediției din 1982.




Sus