Marţi, 10 Decembrie 2019
Marţi, 10 Decembrie 2019


Călimară / Háry János, adevăratul husar

Marius Dobrin: Adevăratul husar

Haugh Béla își începe cartea, firesc, cu 'geneza', primul capitol numindu-se "Cum am venit pe lume". Și ce a fost la început? Cuvântul! Și ce cuvânt avem în cazul de față?

"Adevărat vă spun!"

Isprăvile eroice ale viteazului Háry János a fost scrisă acum un veac, pe când nu aveam grija post-adevărului. Pe atunci erau faimoase "uimitoarele aventuri ale baronului Munchausen", carte către care zboară gândul automat. Dar eroul maghiar e un model de simplitate, fără emfază și care nu a dat numele unui sindrom preum precursorul său german. Sigur, când se prezintă în prima pagină se plasează în rândul nobilimii cu ascendență până la Adam, dar repede se ițește tonul glumeț și autoironia. 
     
     

Tatăl său nu mai avea moșiile fără capăt de altădată dar fusese dăruit cu "șase băieți înfulecă pâine". Această mică închipuire a unei genealogii cu ștaif, repede curmată, este singura manifestare la limita modestiei care, altfel, îl caracterizează pe eroul nostru. La el toate gesturile sunt o urmare firească, spontană, a unor sentimente frumoase vizavi de cei din jur. Gata să-i ajute totdeauna. Gata să se ofere să rezolve o problemă pe care alții ezită să o abordeze. Pornește la luptă ca să obțină titlul de conte numai și numai spre a se putea căsători cu aceea de care se îndrăgostește.

Dar e în stare să renunțe la orice titlu când descoperă că fata nu l-a așteptat și s-a căsătorit între timp. Se retrage ca bătrân husar cu un rang modest, căpitănia garnizoanei Szekszárd, o căpitănie a unei cetăți care nu există. 

Originalitatea cărții stă în firescul cu care Háry János apelează la soluții fantaste. Firesc nu doar pentru el dar și pentru cititor. Fără a părea ceva suspect, ba dimpotrivă, descoperi de fiecare dată ce ingenios este eroul și te poți gândi cum de nu ți-a dat și ție prin cap. Nu cred că voi uita vreodată frumusețea scenei în care băiețelul de șapte ani se agață de limba clopotului bisericii din sat călătorind până la Roma, așa cum e vorba din popor din Joia Patimilor și până la Înviere. 

De fiecare dată sare să facă o bucurie cuiva, ca atunci când a prins o stea căzătoare pentru bătrânul său profesor.

 Și tare se necăjește când nu i se apreciază gestul. 

Povestea despre cum a păcălit o haită de lupi are spre final un pandant într-o amuzantă scenă din filmul lui Silviu Purcărete, Undeva la Palilula. Doar că Háry János ajunge uneori să fie învins de inamicul unei bătălii și recunoaște că e salvat de providență. 

Bătăliile la care a luat parte viteazul nostru sunt remarcabil descrise și de un farmec al unor vremi apuse. Iar faptul că Napoleon e prezent, într-o relație directă cu János, dă o anvergură istorică poveștii. De altfel husarii ajung și la Paris, prilej de a savura din belșug șampania. Șiragul de "mărgăritare" ce se ridică de pe fundul paharului se transformă într-un gând al omului. 

De altfel cartea este fermecătoare și prin stilistică. Sunt multe expresii mlădioase iar traducerea făcută de György Györfi-Deák este o deosebită reușită. Cuvinte potrivite și rezonanță poetică. Dinamismul scenelor și sentimentele viteazului sunt vizibile prin formulările alese. Cu mult umor rafinat, inclusiv când János este și autoirinic, trăsătură care-l face să fie cu adevărat un personaj literar de arnvergură. 

"A început să zboare ca o poruncă împărătească" sau "Nu vă închipuiți cât de frumos și ordonat fugeam!". Și ce plăcute reacțile de enervare: "Fi-ți-ar îngerul!"

 

Háry János e un husar emblematic și totodată mai mult de atât, este un model de soldat cu suflet mare. Dacă e să-l alăturăm altor soldați frumoși, am putea aminri de Svejk dar și de Ivan Turbincă. În fond și Creangă a fost dascăl, ca și Haugh Béla. Așa cum Ivan nu mai murea, nici János nu îmbătrânea ca toți oamenii pentru că, ne-o spune chiar el, s-a născut pe 29 februarie. Și totuși, mărturisește cu regret că nu trece zi fără să uite câte una dintre isprăvile care i-au adus faimă. Rămâne ca noi să-i purtăm amintirea din generație în generație.

(Haugh Béla, Isprăvile eroice ale viteazului Háry János, Editura Caiete Silvane, 2018, traducerea György Györfi-Deák)

P.S. Remarcabilă ediția silvană (format clasic de carte după mai vechea publicare parțială, în foileton, în revista virtuală 'Prăvălia Culturală', oferind prin grija traducătorului și utile informații despre autor și posteritatea poveștii sale




Sus