Luni, 12 Noiembrie 2018
Luni, 12 Noiembrie 2018


Călimară / Biblioteca Româno-Maghiară: Despre Ioana Pârvulescu și Viața începe vineri

Biblioteca Româno-Maghiară: Despre Ioana Pârvulescu și Viața începe vineri

Iulia, fiica doctorului din romanul Ileanei Pârvulescu Viața începe vineri, citește Bâlciul deșertăciunilor, și în pauzele lungi ale cititului mai și scrie în jurnalul său despre lumea lui Thackeray, transpunând-o vrând-nevrând pe acesta în București-ul secolului 19, mai exact în zilele în care se așteaptă Anul Nou, și se vorbește despre descoperirea lui Roentgen sau sentimentul de a vorbi la telefon cu cineva.

Cartea este una aparte, cu un fir al desfășurării pe mai multe linii, având ca personaje principale un copil curier, un medic cu familia sa, un șef de poliție, o redacție de ziar, un birjar și un amorez, la care se adaugă străinul – la propriu și la figurat –, Dan Kretzu, despre care nici el însăși nu știe ce caută în timp și spațiu în București-ul anilor 1880, fiind creat de autoare ca un fel de stalker între prezent și viitor, între conștient și subconștient.

București-ul anilor 1880 este prezentată de Ioana Pârvulescu printr-o metodă accesibilă, reînviind personajele perioadei împrumutându-le o viața situată la marginea documentarului și a fanteziei.

   

Această descriere ”fluvială” este partea forte a romanului, și pe undeva partea sigură a acțiunii, care zburdă între trecut și viitor, recalculând evenimente, mutând atmosfere, căutând ucigașul unui tânăr aristocrat – toate astea fiind împletite în cotidienele cotidianelor și a fetelor romantice care însă la prima ocazie ascultă de vorba trupului.

Este o carte care poate reprezenta oricând literatura modernă românească pe standurile expozițiilor aferente.

Cititorii maghiari au primit cu căldură traducerea (una perfectă, notată de Koszta Gabriella), pe paginile de resort găsindu-se numeroase comentarii laice despre carte, ba mai mult, o sumedenie de citate din carte.







Sus