Miercuri, 12 Decembrie 2018
Miercuri, 12 Decembrie 2018


Călimară / Lucian Blaga, mumificarea timpului și Erzsi, fetița pădurarului maghiar

Lucian Blaga, mumificarea timpului și Erzsi, fetița pădurarului maghiar

Citind Hronicul și cântecul vârstelor, pregătit de abisele ieșite din subconștientul lui Lucian Blaga, mă trezesc cu un mic tratat entomologic în mână, căutând simbolurile caracteristice ale dragostei pubertății înfiripată între cei doi copii, Lucian și Erzsi, prin prismă bio-psihoanalitică.

Erzsi (Bözsi) este fata unui pădurar (gornic) maghiar, care este atrasă de tânărul Lucian. Studiind și mirându-se de tot ce este natură, Lucian se apucă de colectarea insectelor, folosind metoda acului ars, care străpungând toracele insectelor, ”le mumifică din interior”.

Această activitate pe cât de stranie cu atât mai naturală – o adevărată încercare de a mumifica timpul – se poate realiza numai cu ajutorul fetiței Erzsi, care admirând pe Lucian, își ardea regulat degetele îm timpul ”mumificării”, ținând prea mult acul înroșit.

Colaborarea lor în procesul ”mumificării interioare”, inventată de Lucian, era probabil una anevoioasă, deoarece Lucian vorbea greoi maghiara (în amintirile sale chiar se plânge de greutatea învățării acestei limbi), iar Erzsi rupea româna.

              

Din toate amintirile copilărești ale lui Blaga, aceste încercări de mumificare a timpului sunt cele mai bune indicii pentru a înțelege acest băiat, care va deveni mai târziu un simbol național. Lucian mumifică timpul nu numai prin acte palpabile (insectarul special) ci și cu încercări transcendentale, cum ar fi ruperea bolții cerești, pentru a dovedi, cui se alătură la o despărțire.

Dragostea dintre copii de sex opus este un fenomen prea puțin studiat, mai ales radiația acesteia în amintirile intelectualilor de seamă, care scriindu-și amintirile, caută puncte nevralgice, puncte de răstignire în viața proprie – posibile argumente pentru a explica soarta.

Lucian Blaga a intuit rolul și importanța acestui fenomen psihologic, explicabil doar prin oglinzile lui Jung, găsindu-i – fenomenului – cărări măsurabile.

Oare fără Erzsi reușea acest lucru în totalitate?

”Mă mai gândeam cîteodată la Erji, nu numai în timpul acelor veri de demult, ci și mai târziu, și mă întrebam: pentru cine oare și-o mai fi ars degetele în viață?”









Sus