Joi, 19 Septembrie 2019
Joi, 19 Septembrie 2019


Călimară / Török Erzsébet: Ködös határ, Ionel Teodoreanu - lumina verii și ceața toamnei

Török Erzsébet: Ködös határ, Ionel Teodoreanu - lumina verii și ceața toamnei

Romanul „Hotarul nestatornic” (Ködös határ) este primul volum al trilogiei „La Medeleni”. Personajele principale sunt trei copii de 10-11 ani, doi frați, Dănuț și Olguța Deleanu, și prietena Olguței, Monica. 

Acțiunea se petrece într-un sat moldovenesc închipuit, numit Medeleni, în vacanța de vară. Acțiunea se începe cu sosirea copiilor la țară la începutul vacanței și se termină toamna, cu plecarea acestora la școală în orașele mari ai țării.

Romanul este structurat în două părți. Teodoreanu prezintă în prima parte a romanului viața idilică, fără suferințe grele a celor doi frați, ceea ce se schimbă treptat. În partea a doua a cărții frații trebuie să realizeze că viața nu decurge cum vor ei, că trebuie să se maturizeze, să aleagă drumul mai greu și mai neplăcut pentru reușită sau pentru bucuria altora, să accepte că nimeni nu trăiește veșnic. Monica deja cunoaște aceste adevăruri, fiind orfană care începând de această vară intră în grija doamnei Deleanu.

    

Scriitorul este maestru în descrierea sufletului copilăresc. Gândurile, vorbele, acțiunile celor trei copii sunt verosimile, reacțiile lor la evenimentele petrecute sunt reale. Dănuț este cel mai mare dintre copii, dar și cel mai sensibil, încăpățânat și de mai multe ori ursuz, deseori devenind ținta poznelor Olguței. 

Băiatul are fantezia cea mai bogată dintre cei trei, „turbinca lui Ivan”, traista imaginației fiind totdeauna la îndemână, el jucând câteodată rolul lui Făt-Frumos, rolul prințului, având ostași și slugi, câteodată rolul monstrului, al zmeului care vrea să întreacă, să învingă adversarii, mai ales pe sora ei și prietena sa. 

Olguța este un drăcușor îngeresc, fetiță răsfățată, neastâmpărată, băiețească, cu inimă bună, dar foarte poznașă, farsele ei fiind privite de copii ca adevărate fapte eroice. Ea este „duduița moșului”, lumina ochilor bătrânului Gheorghe, mai-marele grajdului, care neavând copii, o consideră nepoata lui. 

Monica este prietena Olguței, fată sensibilă, gingașă, amabilă, cine cunoaște deja singurătatea și deznădejdea, dar cine cu ajutorul fraților și doamnei Deleanu recapătă treptat pofta de viață. Ea are sentimente puternice pentru Dănuț, dar această iubire rămâne un secret bine păstrat până la sfârșitul verii. Sărutul primit din greșeală de el este unul dintre comorile inimii ei.

Idila sfârșește odată cu venirea unchiului Grigore, poreclit de Olguța Herr Direktor. El este acela care nu mai trăiește după ritmul lent al satului moldovenesc și care îndeamnă părinții să dea băiatul pe mâna lui, care îl convinge pe Dănuț să accepte îndrumarea lui, oferindu-i licee renumiți din București și călătorii în țări străine, cum ar fi Franța sau Italia. Acesta este motivul sentimentelor de izolare ale lui Dănuț, de supărare ale Olguței, de tristețe și de dor ale Monicăi. 

La sfârșitul verii nu numai drumurile copiilor se despart, dar și moșul Gheorghe se stinge din viață, lăsând un gol imens în sufletul Olguței, dar și în sufletul cititorilor. Bătrânul îndrăgit, cu zâmbet blând și cu inimă uriașă lasă moștenire copiilor căsuța lui și o lădiță plină de mătase pentru rochia de mireasă a Olguței.

Vara plină de aventuri și de pozne, de joacă și de secrete, de povești și de planuri de răzbunare realizate sau nerealizate se sfârșește. Odată cu venirea toamnei copiii sunt nevoiți să calcă pe drumul ce duce spre maturizare, lăsând copilăria în urmă. Iar noi, cititorii, putem doar să ne luăm rămas-bun de ei și să le dorim drum bun și binecuvântat.




Sus