Miercuri, 26 Iunie 2019
Miercuri, 26 Iunie 2019


Călimară / Biblioteca Româno-Maghiară: Erika Mărginean despre Csernovits Sámuel, Supraviețuirea (Túlélés) și Viața în dar (Ajándékélet)

Biblioteca Româno-Maghiară: Erika Mărginean despre Csernovits Sámuel, Supraviețuirea (Túlélés) și Viața în dar (Ajándékélet)


Zilele trecute am citit două cărți semnate de Samuel Csernovits, traduse în limba română. Autorul, un evreu maghiar din Tîrgu Mureș, pe numele său de familie Davidovici, ne poartă în Tîrgu Mureșul celui de- al doilea sfert al secolului douăzeci până-n ultimele zile ale regimului ceaușist.

         

Paginile din cele două volume dedicate supraviețuitorilor Holocaustului sunt un interesant document al acelor vremuri. Fără să acuze, fără să se scuze, autorul descrie ca un cronicar conștiincios, cu lux de amănunte evenimente le din acele vremuri, cu bune și cu rele. 

Numit cândva ”Orașul Florilor” , orașul de pe malul Mureșului avea centrul lung de câteva sute de metri și pe atunci, situat aproape geometric calculat chiar în mijlocul localității. Acolo se ținea piața zilnică. 

Burghezii și-au ridicat pe cele două laturi ale centrului palate cu mai multe etaje, hoteluri, moderne unități comerciale. Pe lângă Palatul Culturii, Clădirea Administrativă, Primăria, Catedrala Mare au apărut cafenele, restaurante de lux, bănci, instituții culturale. Centrul asfaltat se numea Corso, pe acolo se plimbau târgumureșenii duminica. 


                                                    Familia Csernovits

Pe marginea trotuarelor erau plantați copaci, flori frumoase, arbori cu coroana înflorată. În fața caselor localnicii aveau flori și vegetație verde. De aici i se trage denumirea ”Orașul Florilor”. Mergând spre periferia orașului casele erau tot mai mici, tot mai sărăcăcioase, nu erau o raritate nici casele de cârpici. 

Într-o astfel de casă sărăcăcioasă s-a născut și autorul cărților Supraviețuire și Viața în dar, într-o familie de evrei. Tatăl lui era originar din Beregovo, de la poalele Carpaților din Monarhia Austro-Ungară, iar mama lui provenea dintr-un cartier sărac al orașului bucovinean Cernăuți. Uniți în sărăcia lor, copiii, români, maghiari, evrei sau țigani, se jucau împreună și tot împreună dădeau câte o lovitură pe la cămările prea pline ale celor bogați. Un fir de cărnați însemna valuta pentru o pâine. 

Ajutând gospodarul în piață ca să-și descarce căruța de lubenițe, primeau și ei câteva lubenițe, pe lângă cele pe care le-au rostogolit când spre stânga, când spre dreapta de la grămada ordonată pe jos, ca să nu vadă stâpânul și pe care apoi le schimabu pe pâine. În zilele acelea mâncau pe săturate lubeniță cu pâine proaspătă nu doar ei, dar și frații lor mai mici. 

Schimbările de regim cu efectele uneori de neînțeles, de la traducerea numelor străine până la antisemitism culminând cu deportarea evreilor, nimic nu este ocolit în carte. Urmărindu-i traiectoria vieții lui Csernovits recunoaștem cu surpindere locuri din oraș și ne mirăm de coincidența unor nume de familie ale căror purtători nici atunci și nici acum nu o duc rău. 

În 30 august 1940 armata ungară a intrat în Transilvania de Nord. ”Maghiarimea majoritară din Tîrgu Mureș, îmbulzându-se în centrul orașului, i-a întâmpinat cu o bucurie dezlânțuită pe Horthy Miklós, călare pe un superb cal ab, pe marea doamnă a Ungariei, care îl urma într-o caleașcă minunată, și trupele de honevzi care veneau în urma lor”, scrie Csernovits. 


A mărșăluit și el alături de cei mari, până când lozincile strigate l-au făcut să dispară de acolo, neînțelegând de ce ar trebui să plece din Ungaria? ”Eu nu sunt nici mândru că m-am născut evreu și nici rușine nu-mi este pentru asta. Asta mi-a fost soarta. M-am născut și voi muri evreu”, îi răspunde eroul cărții, Beri, maistrului Bálnai care îi batjocorește numele. Din păcate acesta a fost doar începutul. 


                              Instaurarea administrației maghiare în 1940, Marosvásárhely

Au urmat ororile deportării. Lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Boala. Întoarcerea acasă este urmată de peripețiile trăite în noul regim: înscrierea în Partidul Comunist Român, colectivizarea, continuarea studiilor și munca la catedră, întemeierea unei familii sănătoase, copiii, călătoriile peste hotare și căderea regimului comunist. Despre toate astea puteți afla din Viața în dar.
 




Sus