Miercuri, 25 Aprilie 2018
Miercuri, 25 Aprilie 2018


Călimară / Biblioteca Româno – Maghiară: Despre Gőg (Orgolii) și despre gamificarea romanului

Biblioteca Româno-Maghiară: Despre Gőg (Orgolii) și despre gamificarea romanului 

De mult nu am mai simțit că nu pot scrie despre o carte, imediat după ce am citit ultima pagină. De obicei mă prind  cam pe la mijlocul cărților moderne  pe ce pistă va alerga actiunea, schimbând eventual doar pistele, dar direcția nu. Cu romanul lui Augustin Buzura: Gőg (Orgolii) mi-am găsit însă nașul; au trecut două zile de când am terminat cartea, și încă nu am avut puterea de a scrie ceva. 

Ba mai mult, ieri seara am mai răsfoit o dată cartea, ca să văd dacă nu există mai multe trimiteri spre moartea Cristinei Fărcașiu, pe care o simt ca un personaj principal al romanului, care stă în umbră, alături de Varlaam și Redman, acesta din urmă fiind un caracter mult mai interesant decât doctorul Cristian – doctorul despre care scrie de fapt Buzura.

Romanul poate fi interpretat din mai multe unghiuri, eu rămânând la ideea doctorului Don Quijote (Ion Cristian) și Sancho Panza (laborantul Anania), două personaje care luptă pentru idealuri – idealuri care pentru alții înseamnă adaptare la viață sau lupta pentru supraviețuire.

Doctorul Cristian e un om dârz și cu principii, fără instincte pentru supraviețuire. El rămâne de fapt dintr-un noroc uriaș în viață după detenție – într-o închisoare unde alți doi își caută idealurile: crudul șef de penitenciar Varlaam și prietenul procuror Redman, care la urmă o să-l trădeze într-un mod josnic.

       

Desigur Gőg (Orgolii) poate fi privit și din prisma crucii, Cristian fiind un Isus modern, încăpățânat, fără frica umană de moarte, iar personajele din jur Iuda, farisei, saducei, apostoli. Femeile  Stela, Cristina și Vera – sunt personaje cu rol de a colora romanul, deși portretul Cristinei, care trăiește între lupi, e mult mai reușit decât al multor alte personaje.

Atmosfera cărții amintește de Cel mai iubit dintre pământeni (trei femei, închisoarea, eliberare, un nou început) iar prin stil se apropie de narațiunea  cu aspecte de ecranizare  a romanului Patul lui Procust (fuga prin tufișurile și norii vieții a aviatorului Fred Vasilescu).

Dacă aș fi obligat să fac o gamificare – împingerea problemelor de rezolvat pe eșichierul jocului  aș alege cuburile de lemn, așezând cartea lui Buzura la mijlocul unei formațiuni simetrice, între Camil Petrescu (Patul lui Procust), Marin Preda (Cel mai iubit dintre pământeni și Vâltoarea), iar din partea maghiară romanele lui Szilágyi István.

De reținut succesul romanului Gőg (Orgolii) în Ungaria, unde varianta tradusă a apărut la o distanță de doi ani (1979) la Budapesta, acesta fiind urmată și de o ediție în cadrul editurii Kriterion (1982). Conform unor critici, succesul se datorează cuplului de tematici care se leaaă ideal în carte: viața doctorilor și atmosfera anticomunistă fină. Succesul se datorează desigur și a traducerii lui K. Papp László, despre care  în postfață  criticul Kántor Lajos scria că avem în fața noastră o traducere de la scriitor la scriitor.









Sus