Marţi, 21 Noiembrie 2017
Marţi, 21 Noiembrie 2017


Călimară / Biblioteca Româno-Maghiară: Agîrbiceanu și Arkangyalok – a treia lume creată

Biblioteca Româno-Maghiară: Agîrbiceanu și Arkangyalok – a treia lume creată

Agîrbicianu, în romanul său Arhangelii (Arkangyalok), plantează vise și povești într-o lume reală – o lume unde mina de aur devine încetul cu încetul un nou Vițel de aur, unul românesc, adorat de un sat întreg.  Popa Mărginean este opusul Popii Man (tradus în maghiară ca și Man pópa), fiind sortit să reprezinte conștiința curată a unui sat întreg.

Satul diferă numai prin așezarea sa geografică de satul lui Ion al Glanetașului, cu oameni simpli, pentru care a fi domn înseamnă să fii respectat și bine îmbrăcat.  Minele din Văleni parcă vomit aurul din burta lor alungită, cu miros de pământ și dinamită. Oamenii trăind cu natura la geam și la suflet, se comportă la fel: beau, vomită și lucrează în minele notarului Rodean – un personaj original, care se ridică din prăpastia sărăciei rurale românești, devenind noul Mammon.

              

În jurul acestui Iosif Rodean se învărte totul în sat: singurii care nu vor să-și găsească locul pe orbita acestui om dur sunt tinerii romanului: Ghiță Rodean, Elenuța Rodean și Vasile Murășanu, teologul care are și rolul de a mai estompa vârfurile otrăvitoare ale poveștilor agîrbiciene despre popii bețivani – popi bețivani care apar destul de des în scrierile sale, cel mai important fiind Popa Man (altminteri o nuvelă extraordinară).

Visul sătenilor este bogăția adevărată, deși nu sunt cu adevărat pregătiți pentru aceasta, în primul rând datorită faptului că ei nu caută fericirea acolo unde ar trebui – adică în sufletul uman, reprezentat de teologul Vasile Murășanu –, ci in metamorfeze: cum să devii dintr-un simplu sătean un om înstărit, în același teritoriu geografic în care te-ai născut.

Nici unguroaica din roman, Irmuska, nu-și prea găsește locul. Se ceartă ungurește cu fiul unui proprietar de mină, zburând apoi ca un fluture obez de pe scena teatrului în patul ciocoilor din Văleni. Ea nu face altceva decât să coloreze lumea creată de Iosif Rodean, o lume care altminteri nu este nici aurie, nici neagră, ci pur și simplu incoloră, cam ca și saliva.

Din mina Arhangelii își trage folos tot satul Văleni, sătenii devenind astfel  fără voia lor  complici la tentativa de a crea o lume nouă, în care Dumnezeu și Mammon stau ca prietenii, jucând cărți cu vechiul sau noul notar al satului, cu primarul care își bate nevasta, cu femeile frumoase pierdute pe drumul acestor transformări nefericite.

Povestea, ca un implant, este grăită de cele trei surori Rodean, două rele și una bună – desigur cele rele rămân fără soț și fără fericire, până ce a treia, cea bună, va deveni soția lui Vasile Mărginean.

Răul dispare, mina dă faliment, dar oamenii nu vor să-și găsească locul lor în acest peisaj minunat – geografic și spiritual. Nu-și găsesc locul și nu au nevoie de liniștea satului. Ei vor să plece, să-și afle o altă mină, clădind în sufletul lor o lume paralelă cu cea făcută în șapte zile, respectiv cea a lui Rodean.

A treia lume creată.

 





Sus