Vineri, 22 Septembrie 2017
Vineri, 22 Septembrie 2017


Călimară / Pentru maghiari ar fi Grigore Pișculescu sau Gala Galaction?

Pentru maghiari ar fi Grigore Pișculescu sau Gala Galaction?

Într-o Românie bisericoasă, unde creștinismul se manifestă prin transformarea credinței în obiceiuri de duminică respectiv tradiții folclorice, opera lui Gala Galaction pare stranie, ba chiar neplăcută pentru societatea ipocrită, deoarece ea vorbește despre adevărurile credinței, despre patimile acelora, care nu-și trăiesc viața sufletească exclusiv în fața difuzoarelor exterioare ale bisericilor.

Stau și mă gândesc, cum ar primi societatea acum, cu moda asta a nerăbdării și intoleranței religioase Papucii lui Mahmud, în care românul ortodox omoară un turc nevinovat, îl înmormântează în taină în cripta părinților, iar apoi își trage toată viața căindu-se, găsindu-și liniștea în cimitirul turc, în umbra lui Allah.
     

Desigur, nu trebuie să ne fie frică de „preacitirea” acestei superbe povești de către societatea bisericoasă. Omul cinstit, omul cu principii, omul care vrea să facă pentru societate ceva, omul care crede în bunătate – iată câteva aspecte devenite caraghioase în România de azi.

Străin s-ar simții și Abel Pavel, personajul principal al romanului Roxana, care – fiind preot – trăiește ca un preot, stimat de oameni, ba mai mult: devenind lumina multora dintre familiile împotmolite în negreala zilelor cotidiene.

Interesant, că nici Papucii lui Mahmud și nici Roxana nu sunt traduse în maghiară. Practic niciun roman de Gala Galaction nu a apărut în maghiară în volum separat (au apărut numai câteva povestiri de-ale lui – vezi volumul A régi tükör – Kriterion, 1979), ca să aibă șansa de a fi comentat de cititorii maghiari pe paginile cititorilor și iubitorilor de literatură.

Mă gândesc: oare maghiarii și-ar găsi în Gala Galaction propriul lor moralist și îndrumător spiritual de familie (desigur nu chiar așa de apropiat, ca relația Abel Pavel / Roxana/ Rebeka) sau l-ar găsi pe acest geniu din Teleorman ca un simplu străin interesant.

Sunt curios, dacă apar în maghiară Papucii lui Mahmud și Roxana, cum o să-l pomenescă cititorii maghiari pe autor: „românul Grigore Pișculescu” (pe numele real), sau ca “marele Gala Galaction”?

Ca o concluzie Marele Gala Galaction întroduce în literatura română spovedania literară ca un nou gen literar, cu aspectele sale specific galactiene: “arta textilă sufletească”, “negoț evanghelic” și “hidroterapia împrejurărilor”…






Sus