Miercuri, 18 Octombrie 2017
Miercuri, 18 Octombrie 2017


Călimară



Dacă ai în vedere și tipul de relație dintre personaje, ai zice că, adesea, secuiul văzut de Tamási Áron este fragil pe dinăuntru, atent la sentimentele celorlalți, dornic să menajeze și chiar să pregătească psihic omul înainte de a-l lovi cu spusele în față.



Cartea asta mi-a plăcut la nebunie. Poate pentru că începe într-un mod similar cu modul în care mi-am început eu „cariera” într-ale naturii. Adică un plod nehotărât cu părinți hotărâți care te trimit într-un loc – deobicei într-o tabără sau o lungă excursie cu cortul în natură – în care vei fi descoperit lucruri care te vor marca pentru tot restul vieții. Același scenariu se petrece și aici.



Ar mai trebui menționat că Andrea Gavriliu a întruchipat această emoționantă scriere a lui Péter Esterházy într-un spectacol de teatru: ,,Un spectacol de Andrea Gavriliu. Producător: Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș – Bolyai Cluj-Napoca”



Dacă aș avea 16 ani, m-aș îndrăgosti de cocota Karácsonyi Irma. Mai târziu, poate, aș fi întrebat bărbații mai maturi: Donna Alba sau Karácsonyi Irma? Poate...Superb roman, cu personajele realismului universal proiectate pe canvasul realităților Bucureștilor de odinioară, cu prințese adevărate și false, cu prinți și cerșetori ai propriilor imaginații.



Romanul istoric „Văduva și fiica ei” al lui Kemény Zsigmond este un fragment de Ev Mediu cu intrigi de castel, cu răpirea unei fete, cu căsătorii, sinucideri, cu bătălii care erau la ordinea zilei, cu domnitori ca Vasile Lupu și principele Transilvaniei Rákóczi György. Chiar despre nesfârșitele bătălii ale acelor vremuri, putem citi: „Doamna lui Petneházi István le citește biblia doamnelor de la curte, Szécsi Mária a plecat din țară, iar tătarii nu vor nicidecum să năvălească.”



„Băieții din strada Pál” mi-a reamintit foarte mult de copilăria mea. O copilărie pe care probabil cei mai mulți copii din ziua de azi nici nu și-ar putea-o imagina. O copilărie cu „găști”, coduri și limbaje cifrate, cornete și țevi de berman. O copilărie cu „bătut asfaltul toată ziua” – cum a mea mamă obișnuia să spună...într-un fel sau altul, totul seamănă leit cu acțiunea băieților din carte de pe „maidan”.



Eu consider că acest roman intră în lista cărților care trebuie să fie citite măcar odată în viață. Iar cei care sunt interesați de istorie și diverse evenimente revoluționare să-l citească de două sau mai multe ori, fiindcă de fiecare dată, citind acest roman, cititorul poate afla ceva nou, interesant și impresionant. Recomand pentru citire în week-end tinerilor din România și Ucraina care până acum n-au auzit despre acest autor și acest roman-istoric.




Sus