Joi, 29 Iunie 2017
Joi, 29 Iunie 2017


Călimară



Háry János este eroul care a știut să-și iubească fără limite, total dezinteresat, patria și femeia. "Nu vă puteți închipui cât de frumos și de ordonat fugeam."



Deci e evident că mă raportez total diferit la limba maghiară decât la limba franceză. Din acest punct de vedere îmi e mai ușor să scriu în limba franceză, fiindcă o pot folosi ca pe un material maleabil pe care-l pot forma și mă pot distra cu el, mă simt mult mai liberă când scriu în această limbă deoarece pentru mine ea are mai puțină încărcătură sentimentală. Deci îmi e mai ușor să scriu în limba franceză fiindcă mă pot distanța de ea.



Mă gândesc: oare maghiarii și-ar găsi în Gala Galaction propriul lor moralist și îndrumător spiritual de familie (desigur nu chiar așa de apropiat, ca relația Abel Pavel / Roxana/ Rebeka) sau l-ar găsi pe acest geniu din Teleorman ca un simplu străin interesant. Sunt curios, dacă apar în maghiară Papucii lui Mahmud și Roxana, cum o să-l pomenescă cititorii maghiari pe autor: „românul Grigore Pișculescu” (pe numele real), sau ca “marele Gala Galaction”?



Oare viața franceză a românului și prietenia cu Romain Roland aduceau aminte maghiarilor pe Ady Endre, care tot prin Paris și-a ascuțit pana, pentru a se întoarce și a da un aer mondial plaiurilor natale? Istrati, deci, iubit de români și maghiari. Mai urmează traducerea Naranțulei, ceea ce în maghiară ar avea un titlu mai puțin exotic, în maghiară portocala fiind narancs.Narancsula? Kisnarancs? Oare cine traduce povestea lui Marcu și Epaminonda cu dragostea lor comună, Neranțula?



Iată deci cum ar putea să devină acest roman o punte între români și maghiari – toții fiind pe undeva în același timp poderițe ca și Mara, hăituiți de neliniște ca și Ignatus Huber (Natl) și Persida cea sangvinică, bântuiți de anxietățile trecutului, ca și Bandi.



Lipsa de atitudine la faptele reprobabile petrecute în anturaj, lipsa de reacție la nereguli, dezinteres pentru societatea ca atare, ipocrizia fără margini a religiei, promovarea isteților și descurcăreților, simpatia ascunsă pentru șmecheri și mincinoși – iată adevărata enigmă a Otiliei, o enigmă care se prelungește până în zilele noastre, când Stănică Rațiu oricând ar putea fi parlamentar, azi aici, mâine dincolo, fără ca societatea să-l condamne.



La anticariate am fost deja primit ca vechi pacient al bipolarității depresive literare: un ungur, care caută Cel mai iubit dintre pământeni în limba maghiară. Cică vrea să vadă, cum s-a descurcat traducătorul cu graiul de Teleorman al lui Marin Preda.




Sus