Căldură pentru trup şi suflet – AquaStar Satu Mare, asta urma să fie titlul articolului, dar am preferat să inserez încă o denumire istorico-geografică tradiţională, adică Partium… :) Fie el şi Sătmar, baia termală este magnifică. Nu ştiu cum este cea din Ungaria vecină, pentru că nici acolo nu am fost experimentat lucrul acesta.

Într-un fel ne-am bucurat de vremea ploioasă, cerul înnorat, chiar şi de precipitaţiile anunţate de meteorologi. Cu toate că un ochi a plâns, celălalt a râs, ca în zicala maghiară: egyik szemem sír, a másik nevet. Ştiam că din cauza vremii rele (cu toate că sloganul meu este: Nu există vreme rea, ci doar turist slab) nu vom merge în tura anunţată de prietenul nostru János Sallai din Gherla/Szamosújvár, capul răutăţilor (în sens pozitiv) din punctul de vedere al organizării turelor de week-end. În acelaşi timp ştiam că putem organiza ceva nou, ceva diferit, ceva neobişnuit, ceva neaşteptat.

Am decis să mergem la bălăceală în piscine şi baie termală.

Ungaria sau Nordul Transilvaniei?

Am oscilat între clasicul Hajdúszoboszló sau Mátészalka, eventual Nyíregyháza. Ungurii ăştia din Ungaria au băi termale peste tot… Am decis să mergem, „la  ai noştri”, la AquaStar din Satu Mare, deschisă în 2013 din fonduri Europene. Nu am regretat.

Şi pentru cei mici...

Am plecat încă de vineri (cum obişnuim, sau mai bine spus, încercăm din răsputeri să facem) din jungla urbană clujeană cu Dacia Solenza Grand Cherokee Pathmaker (!) Especially Limited Edition şi am ajuns în calma localitate Satu Mare. Bunica prietenei mele,  Bianka, ne-a cazat regeşte, am avut parte de ospitalitate excelentă şi de bucate gustoase. Şi linişte, cum în Cluj/Kolozsvár/Klausenburg nu prea găseşti…

Şi mai multă apă... :)

Am aflat de la Zsolt Brancsik, asistentul directorului de la AquaStar, că 17 martie e o zi specială: de la ora 22 se organizează baie nocturnă cu muzică oldies, but goldies. Atât ne-a trebuit. Am zis: lovim două muşte cu o singură lovitură. (E o zicală în limba maghiară: Két legyet üt egy csapásra) Adică: mergem după-masa, încercăm saunele, masajul şi piscinele, iar noaptea ne bălăcim în apa termală, tocmai bună pentru operaţia de claviculă (accident de mountain bike în 2014) şi cea de menisc (2017). Pentru Bianka la fel a fost benefic: ambele meniscuri fracturate…

Saune şi baie termală... nocturnă

Saunele au fost primele „ambuscate”. Pentru început am intrat în sauna salină pentru terapie la nivelul aparatului respirator – iarna aceasta m-a chinuit o pneumonie cruntă. După aceea a urmat sauna finlandeză – şi nu a mai fost cale de întoarcere, aici am rămas. Am făcut trei sesiune de câte 5, 10, respectiv 15 minute, m-am relaxat (Bianka a stat numai o tură). Trebuie să recunosc bărbăteşte: după saună nu am avut curaj să intru sub „duşul cu apă îngheţată”, cu toate că acum câţiva ani când mergeam la saună la Szészi (a.k.a Szélyes Levente), ieşeam în grădină şi ne împrospătam cu… zăpadă. Mai mult, în Ucraina am fost şi mai tare: am sărit într-un bazin de înot cu apă… glaciară.

Baie termală în piscina semi-acoperită. Noi am fost şi afară... :)

În fine: după saune au urmat piscinele cu tot felul de jeturi de apă: mamma mia! (Precizez că nu am mai fost niciodată într-un astfel de loc!)

Totul a fost o experienţă inedită şi excelentă!

Noaptea, desigur, ne-am relaxat făcând baie termală sub… ploaie. A fost plăcut să ieşi din apa care are în jur de 50 de grade în năprasnicul vânt şi ploaia mocănească, amestecată cu chiciură. Fantastic!

La fel de fantastice (sufleteşte) sunt inscirpţiile bilingve... :)