Gala de toamnă a Corbilor Albi – secunzii duelului interliterar dintre Băieții din strada Pál și Stelele din Eger

Gala de toamnă a Corbilor Albi – secunzii duelului interliterar dintre Băieții din strada Pál și Stelele din Eger

Gala tradițională de toamnă a Corbilor Albi s-a desfășurat în acest an într-o atmosferă digitală, echipele din colțurile României intrând on line în arena multiculturală asigurată de centrul ”spațial” din Cluj-Kolozsvár, având ca astronauți-internauți locali pe corbii Septimiu Borbil, Szabó Csaba și Szegő Enikő.

Deși părea la prima vedere o  gală rece, cu oameni și echipe îndepărtate la maxim prin perioada neoglaciară comunicațională – internet și Covid –,  evenimentul a evoluat în câteva minute într-o întâlnire familiară gigantică, în care tematica nu trebuia căutată deloc de moderator, deoarece toți care au intrat în ”emisie” erau plini de idei.

Și să fim mai corecți la exprimare și nuanțe: la acest eveniment s-au schimbat idei absolut originale despre ”cititul încrucișat” – o formă nouă de citire a literaturii ”Celuilalt” –, idee revoluționară și practică înrădăcinată în conștiința colectivă de către Corbii Albi.

București-ul și-a asumat ”greul” artistic-comunicațional, prezentând scenete bazate pe scrierile lui Karinthy Frigyes și Bajor Andor. Echipa coordinată de artista Adriana Macsut era formată din Adriana Macsut, Florina Anghelescu si Dan Balasoiu, cei trei formând noua senzație a Corbilor Albi: ”Trupa de Teatru Corbii Albi din Bucuresti”.

Deși ”reprezentantul Bastionului Croitorilor – Szabók bástyája”, Ancuța Lăcrămioara Chiș a intrat în dezbatere cu o idee care a lăsat câteva minute bune fără cuvinte participanții – ”menagementul fenomenului Egri Csillagok: alegerea căpitanilor și locotenenților cetății” – discuția generală s-a ”deviat” totuși spre Băieții din strada Pál, scris de Molnár Ferenc.

– Prin geamul tramvaiul din Budapesta ne uitam atenți la numele străzilor, căutând grupul statuar al  personajelor din Băieții din strada Pál. Cu discuția noastră în limba română despre cartea lui Molnár Ferenc am atras atenția unui călător, despre care s-a adeverit a fi un profesor de liceu din Budapesta, care a fost emoționat adânc de interesul nostru pentru grupul statuar – povestea în discursul ei de debut noul nostru coleg, farmacista Alina Abrudan Nica. – M-a cuprins un sentiment catartic, când stăteam în spatele lui Boka, gândindu-mă la cerneala din călimară… dacă are pată pe buzunar…

Mihail Gerald Manole din Sighetu Marmației – cunoscut în România ca și părintele celui mai în vogă joc de cărți cultural: Muzicando – a recunoscut bărbătește:

– Am plâns cu lacrimi, când a murit Nemecsek…

Salvamontul din Șugaș-Băi (Sfântu Gheorghe) Andrei Poștoacă a atenționat participanții, că Băieții din strada Pál – ca și carte – poate fi concepută chiar și prin prisma comicului, oferind detalii despre piesa de teatru văzută în Budapesta, în care regizorul încerca să pună accentul pe comicul fenomenului Băieții din strada Pál.

Deși Sebastian Andrei Csiplo, fost elev al Școlii Generale Bătania (Ungaria) și a Liceului Român din Gyula a intrat în ”scenă” tot pe tematica pro-Băieții din strada Pál – evocând tezele la limba română scrise în școlile din Ungaria – duelul dintre Băieții din strada Pál și Stelele din Eger s-a terminat totuși cu ”victoria” lui Gárdonyi Géza: Egri csillagok ( mai ales după ce Alina Abrudan Nica a recunoscut și ea, că a vizitat cu emoții cetatea Eger, căutând ”urmele” romanului).

”Secundanții” duelului dintre Băieții de pe strada Pál și Stelele din Eger au devenit – fără să vrea, desigur – echipa bibliotecarilor secui din Cristuru Secuiesc (coordinată de Lőrinczi Edit), care prin poeziile traduse în limba română ale lui Szente B.Levente (prezent și el în fața webcam-ului) a încercat să îndemne participanții discret la ”aterizarea” Corbilor Albi pe tărâmul realității, oferind un adevărat proiect  regional al normalizării procesului de învățare a limbii române de către copiii secui.

– Așteptăm cu mare interes donațiile de cărți românești traduse în maghiară, mai exact  acelea, care sunt menționate ca și lecturi obligatorii în licee. Copii noștrii citesc greu Baltagul sau Ion, însă având posibilitatea de a citi și traducerea în maghiară, șansele înțelegerii cresc – menționa în final bibliotecara Lőrinczi Edit.

Leave a Reply

Your email address will not be published.