Gãgãuzia și problemele predãrii limbii statului

Gãgãuzia și problemele predãrii limbii statului

În Unitatea Teritorialã Autonomã Gãgãuzã (UTA Gãgãuzia) limba românã se predã ca o limbã strãinã, chiar dacã ea e limba de stat, iar Gãgãuzia este parte a statului nostru, adicã Republica Moldova. Fiind educatoare și profesoarã de românã în aceași timp – mama mea e gãgãuzoaicã, tatãl meu moldovean –, consider cã cea mai mare problemã a predãrii limbii române constã în faptul, cã tinerii de la noi cam nu prea doresc s-o cunoascã.

Ei spun, cã de ce le trebuie lor, cînd și așa, mai târziu, când vor fi mari, vor pleca în Rusia, sã lucreze.

   

și astfel, copiii nu conștientizeazã importanța cunoașterii limbii de stat. Ei foarte bine se discurcã fãrã aceastã limbã, deoarece în Gãgãuzia nu prea se folosește limba românã.

Din pãcate limba românã copiii o aud doar la lecțiile de limba românã, ieșind de la lecția de limba românã, ei nu prea o mai aud. Ei cred, cã nu mai au nevoie în viațã sã vorbeascã în aceastã limbã.

Pentru ei este foarte complicat sã alcãtuiascã enunțuri. La lecții ei învațã cuvinte, cu ajutorul lor alcãtuiesc îmbinãri de cuvinte, apoi enunțuri simple. În procesul de alcãtuirea unui text coerent ei întîmpinã greutãți mari. Le este mai ușor acelora, care aud aceastã limbã la ei acasã, provenind din familii mixte, gãgãuzo-moldovenești (românești).

 

Într-o clasã constituitã din 25-30 de elevi sînt 2-3 elevi, care mai aud limba românã la ei acasã, 5-6 sunt aceia care doresc s-o studieze, se stãruie și în familie pãrinții îi ajutã, îi susțin, îi motiveazã sã învețe limba românã. Alții învațã mecanic doar pentru a primi note bune.

În opinia mea societatea noastrã nu este educatã în așa fel încât sã cunoascã importanța studierii limbii române și comunicarea în aceastã limbã, deși aceastã limbã nu e limba a unui stat necunoscut, ci e limba țãrii noastre, patriei noastre.

În genere societate noastrã din Gãgãuzia se împarte în 3 grupe privind atitudinea fațã de limba de stat: unii doresc, pot și o fac, unii doresc s-o învețe, dar nu au timp suficient, posibilitãți, alții nu doresc din start.

Sunt organizații care desfãșoarã cursuri de studiere a limbii române, ei sunt organizați cu specialiștii din diferite domenii, însã în perioada desfãșurãrii lor cursanții o aud, o studiazã, dar apoi neutilizind-o, o uitã.

Cunosc oameni care doresc foarte mult sã cunoascã limba de stat. Mã întrebau, dacã nu existã în România o localitate, unde ei ar putea sã plece pe o perioadã de timp și sã o studieze. Le rãspund cã nu cunosc, însã cred cã dorința e o putere mare și poate gãsi și aceastã posibilitate.

Îmi plac foarte mult programele Erasmus, Erasmus Mundus prin care existã posibilitate de a studia într-un alt stat, existând posibilitatea învãțãrii limbii statului respectiv.

Am cunoștințe din Turcia, care studiazã la Universitatea de Stat din Comrat – capitala micii noastre Gãgãuzii – acești studenți, aflând în mediul rus în timp de 4 ani învațã limba rusã, iar noi în timp de 20 de ani, trãind în Moldova nu cunoaștem limba de stat.

De aceea o limbã trebuie sã fie studiatã din copilãrie, în adolescențã trebuie sã fie studiatã în formã mai avansatã.

  

Persoanele tinere trebuie sã parcurgã o cale – înțelegerea importanței enorme de studiere a limbii –, sã caute toate oportunitãțile de studiere, sã participle la diferite cursuri, programe și aceastã cale trebuie sã fie parcursã pînã la 22 de ani, fiindcã dupã aceastã vârstã se începe perioada de activitate profesionalã, crearea familiei și atunci deja vine perioada când oamenii trebuie sã-i susținã pe copii lor sã învețe limba românã, pãrinții trebuie sã cunoascã limba și atunci ei devin un exemplu demn de urmat pentru copiii lor.