Experiența ungarã: un model pentru integrarea europeanã a Republicii Moldova
Experiența ungarã: un model pentru integrarea europeanã a RM

În 2014 Republica Moldova a semnat un Acord de Asociere cu UE. Mulți au perceput acel eveniment drept începutul trecerii statului moldovean din sfera de influențã a Federației Ruse în cea a Uniunii Europene. Dar procesul de integrare realã a statului nostru în spațiul occidental este anevoios.

Semnul clar al faptului cã în prezent RM se mai aflã în spațiul de control geopolitic al Rusiei este cã în timp ce Occidentul aplicã sancțiuni statului rus, împreunã cu rubla ruseascã se prãbușește și leul moldovenesc. Cotațiile leului românesc aratã clar cã România este parte a spațiului UE.

Integrarea europeanã a Republicii Moldova nu înseamnã numai cererea și primirea de fonduri europene pentru reforme finalitatea cãrora nu poate fi vãzutã nici cu douã perechi de ochelari. Procesul de apropiere de UE vizeazã sã iei cunoștințã de practici europene – din state membre ale UE – și înseamnã preluarea multora dintre ele.

Un exemplu util în acest sens îl reprezintã Ungaria. (Ori, în prezent multe dintre practicile din RM amintesc de cele din Rusia).

De exemplu, lanțurile de supermarket-uri din Ungaria, ale corporațiilor strãine, dacã nu încheie anul financiar cu profit, își înceteazã activitatea, în conformitate cu legislația ungarã. Legislatorul ungar a adoptat o asemenea prevedere pentru a exclude contabilitatea dublã și transferul profiturilor peste hotarele Ungariei. Mai mult, respectivele lanțuri de supermarket-uri nu au program de lucru duminicã.

  

                                                       Chișinãu, ziua  – Budapesta, noaptea

Prin aceastã impunere statul ungar se strãduie sã creeze condiții pentru ca cetãțenii sãi sã-și poatã dedica timpul zilei de odihnã, familiilor, reculegerii. Nu în ultimul rând, prin aceastã mãsurã statul ungar protejeazã micii întreprinzãtori – proprietarii micilor magazine, ai magazinelor de la colț – care sunt astfel asigurați duminicã cu clienți.

De altfel, în ultimii zece ani ponderea economiei autohtone în Ungaria a crescut, înregistrându-se o consolidare a economiei țãrii. Acest lucru se datoreazã nu în ultimul rând acțiunilor Guvernului de la Budapesta. De exemplu, în ceea ce privește sectorul bancar, Executivul de la Budapesta și-a propus și a realizat obiectivul ca 50% din sistem sã aparținã agenților economici ungari, în primul rând privați.

Astfel, recent, statul ungar, în cadrul unui consorțiu, a cumpãrat Budapest Bank, deținutã de corporația americanã General Electrics (GE), în contextul migrãrii structurilor financiare americane din Europa (și din alte pãrți ale planetei) în SUA, unde se înregistreazã o creștere economicã și unde existã oportunitãți pentru obținerea de profituri mai semnificative.

Ungaria este una dintre cele șase țãri ale UE (alãturi de Germania, Franța, Luxemburg, Austria și Grecia) care au interzis pe teritoriul lor organismele modificate genetic (OMG), arãtând clar prin aceasta cã securitatea alimentarã a poporului este mai presus de profiturile de moment ale corporațiilor de producãtori agricoli și ai celor din industria prelucrãtoare.

Nu în ultimul rând, atunci când, recent, Guvernul de la Budapesta a încercat sã introducã un impozit pe utilizarea Internetului, la proteste au ieșit sute de mii de oameni.

                        Budapesta – proteste împotriva întroducere taxei pe internet

În Republica Moldova la ultimul protest au ieșit în jur de 60 de oameni. Astfel, națiunea ungarã este un exemplu pentru RM în ceea ce privește exprimarea atitudinii civice.

Multe, dacã nu toate aceste practici și mãsuri din Ungaria pot fi preluate în Republica Moldova, dacã ne dorim integrare europeanã realã, nu lozinci sau declarații sterile.

Aurelian Lavric

istoric, politolog, Chișinãu

(bolgul autorului AICI)