„Europenii uniți”  versus „Turnul Babel “

Textele biblice ne amintesc de numele unei cetãții din Babilon. Sigur nu era un mall, dar – cu siguranțã – avea același furnicar de oameni diverși. Practic, Turnul Babel are ca sorginte verbul ebraic balal, care înseamnã „a amesteca“.

Conform înscrisurilor ancestrale aflãm cã oamenii „se înmulțiserã dupã potop”, existând chiar și un „tabel al națiunilor“ – însumând 70 de nume gentilice. În vremea aceea era în tot pãmântul o singurã limbã și un singur grai la toți.“. Limba semnifica evident comunicarea, și pãrea a fi un suport pentru comuniunea dintre națiuni.

De facto, contrucția Babel are o altã motivație, una arogantã: „Haidem sã ne facem un oraș și un turn al cãrui vârf sã ajungã la cer și sã ne facem faimã“, o aroganțã pãstratã în timp. Ca dovadã, și în acest secol tumultos „europenii uniți” nu au renunțat la ea, fiind parcã orbiți de același idealuri deșarte, ba chiar mai îndrãznețe, care au ca țintã: construirea unui alt “Paradis”. Din atât zel a fost uitat suportul comuniunii dintre popoare / nații. În plus, a apãrut și un așa zis „tabel al limbilor”, folosit pentru ierarhizare subtilã a națiunilor. În ciuda acestor ambiții, mereu au existat minți luminate, care au promovat comunicarea bazatã pe valorile neperis și în istoria universalã.

În acest context, ne-am opri la una din paginile relațiilor multi-etnice și multi-confesionale petrecute în spațiul „Edenului” est-european. Pagina rememoratã este legatã de iluministul Ioan Piuariu-Molnar, un membru activ în lojile transilvane. Medicul oculist român se bucura de aprecierea și de recunoașterea guvernatorului provinciei – contele Gheorghe Bánffy.


Casa în care a locuit „vestitul medic oculist român Ioan Piuariu-Molnar în timpul predãrii cursurilor la Institutul medico-chirurgical din Cluj”

În spiritul fraternitãții masonice, contele avea sã-i asigure lui Ioan Piuariu-Molnar un post de profesor la Colegiul Academic din Cluj. În plus, îi susține demersul în editarea gazetei: „Foaie românã pentru econom” („Wallachische Zeitung für den Landmann”) – cu scopul culturalizãrii țãrãnimii – tipãriturã care nu va mai apãrea. Era o inițiativã bine primitã chiar de Împãratul Iosif al II-lea, și el mason. În virtutea aceleiași relații de fraternitate cu omologi români, Bánffy acceptã ridicarea semiconspirativã a primei biserici românești din Cluj (între anii 1801-1803).

Casa din Sibiu în care a locuit Ioan Piuariu-Molnar

Ioan Piuariu-Molnar, a mai avut parte de „frãțietatea” unor francmasoni influenți precum: Maria Tereza și fiul ei, împãratul Iosif al II-lea, care au fost inițiați în masonerie prin intermediul lojii vieneze „Zu den drei Adler” (Cele trei acvile), lojã din care mai fãceau parte contele Gyulay din Zalãu, dar și Vasile Nicula – zis Horea – din Albac etc.

Acesta din urmã, datoritã apartenenței masonice, în perioada 1779-1784, va fi primit de trei ori de cãtre împãratul Iosif al II-lea ( atenție! cel care îl și inițiase). Contactele de care a beneficiat cãpetenia rãscoalei din anul 1784 au fost posibile deoarece Horea – constructorul de case și biserici – avea dreptul de vizitã masonic. Astfel de „cutume” și privilegii masonice, de negociere și de dialog, le-am putea compara ca formulã și importanțã cu arta contactelor și a negocierilor diplomatice, în general. Pe linie masonicã Horea „se afla în confreria meșterului Manole. Aidoma iluminiștilor austrieci, germani, englezi și francezi, cultiva misterul, stimula tenebrele și practica spiritismul”. Cele douã exemple aduse în discuțiue descriu un spirit de comuniune – indiferent de limba vorbitã.

Din perspectiva amintitã ne este greu sã înțelegem schismele de azi, construite pe segmente multiculturale și multiconfesionale. Mai mult, am concluziona cã acest tip de „Babel” rãmâne o realitate interioarã a unei lumii decãzute, îmbãtatã de semeție și trufie. Ca atare, prin formula din titlu „Europenii uniți” versus „Turnul Babel “ am decriptat ce este „Turnului Babel” pentru europenii uniți (UE), anume o ispitã permanentã a omenirii pervertite.