Din ruinele fabricilor se fac librãrii gigantice – microeconomistul Kopányi Mihály despre învestițiile marou din Baltimore (Maryland)

Din ruinele fabricilor se fac librãrii gigantice – microeconomistul Kopányi Mihály despre învestițiile marou din Baltimore (Maryland)

A oferi o destinație a platformelor industriale pãrãsite respectiv a împrejurimilor acestora colorate în brunul și cenușiul caracteristic al coșurilor industriale este un pas decisiv în urbanistica modernã. O ruinã industrialã poate deveni oricând un centru cultural supermodern, ba mai mult, o librãrie giganticã.    

Între douã hornuri industriale vechi – o nouã lume. În spate se observã scara de fier care conducea spre hala macaralelor (foto Corbii Albi)  

Așa s-a întâmplat în Baltimore (Maryland), unde aceste transformãri uluitoare au ca specialist și pe Kopányi Mihály, un savant maghiar al cãrui nume este strâns legat de microeconomie, el fiind primul care a publicat în Ungaria un tratat de acest gen pentru studenți.     

Primul curs de microeconomie din Ungaria și fosta turnãtorie. Pe una dintre hornuri – pentru a lua un pic din negreala hornului – o chitarã uriașã  

– Ceea ce vedem acum în vechiul port din Baltimore respectiv fabricile și uzinele reînviate, sunt un exemplu excelent pentru a demonstra, cum poți transforma un astfel de peisaj ”brun” într-un mall cultural colorat, plin de viațã și optimism – îmi spune microeconomistul maghiar.   

– Refolosirea coșurilor industriale înnegrite ca și piloane ale unei clãdiri supermoderne cu destinație culturalã, înseamnã o reușitã în acest domeniu economic, care se numește nu investiție ”greenfield” ci ”brownfield”.  

În limba maghiarã traducerile acestor noțiuni sunt nu numai reușite ci și folosite în limbajul comun: ”zöldmezõs befektetés” respectiv „barnamezõs befektetés” – explicã Koppányi Mihály, oferând astfel discuției noastre și o aurã cultural-lingvisticã, dovedind parcã faptul, cât de ușor se poate ajunge de la maroul și cenușiul caracteristic al coșurilor industriale nefuncționabile, la tematica limbii materne, a librãriilor, a bibliotecilor, a culturii și vieții moderne, optimiste.   

  – Schimbarea la fațã a tristelor clãdiri industriale aflate în ruine a condus la revitalizarea întreagã a malului golfului Chesepeak, care s-a transformat astfel într-o zonã turisticã în vogã, numai bãtrânii aducându-și aminte de vremurile industriale, când fumul și ”maroul” dominau zona.   

Promenada… Nici urmã de ”atmosfera marou” – oameni optimiști și plini de inițiative  

Ceea ce se poate observa acum pe mal, este un mic miracol.    Dupã ce s-au fãcut aceste învestiții în marou (brownfield), americanii au redescoperit promenada, ca și o formã de viațã.    

Crabul… Economie, turism, afacere… În stânga microeconomistul din Washington, Kopányi Mihály                

În jurul clãdirilor transformate din stadiul de hale de montaj, turnãtorii și depozite de macarale în centre culturale, a apãrut și lumea de promenadã, care vine pe mal sã se destindã, aducându-și și copii cu ei – aratã spre promenada coloratã a vechiului ”mal marou” al orașului.                                                                      

În librãria giganticã vãd cãrți, cãrții… Culoare, locul de citit, cititori, copii mulți, terasã… În unele locuri încã se observã urmele cutiilor electrice ale halei de construcții, în unele locuri pãrți din turnãtoria veche, revopsite.  

Oare în România când va intra în modã aceastã formã de investiție și revigorarea a miilor de fabrici lãsate în paraginã, cu geamuri sparte și buruieni care cresc pânã la cer, având rãdãcina în trecutul apropiat și glorios al clasei muncitoare?