Despre psalmii la Radnóti Miklós și Tudor Arghezi – ca o incantație de dragoste

Despre psalmii la Radnóti Miklós și Tudor Arghezi – ca o incantație de dragoste                                                                                                     

 Radnóti Miklós  (1909-1944) este un unul dintre poeții străluciți ai perioadei interbelice maghiare.  Din nefericire, soarta a fost nedreaptă, iar originea lui evreiască i-a adus sfârșitul prematur în timpul celui de-al doilea război mondial. Aproximativ contemporan cu el a fost poetul român Tudor Arghezi (1896-1967), admirator al simbolismului.

Arghezi a  avut o viață zbuciumată, fiind acuzat că a colaborat cu ocupația germană în primul război mondial și fiind pus la index de comuniști. Viața grea într-un timp care a fost nemilos cu ei, i-a făcut pe  Radnóti Miklós și Arghezi să se simtă apropiați de psalmii biblici.

De precizat, psalmul provine din grecescul psalmos – un cântec religios însoțit de muzică, iar psalmii poetici lui Radnóti Miklós și Arghezi ar putea fi puși pe muzică precum rugăciuni către divinitate. De bună seamă că Radnóti Miklós s-ar regăsi în Psalmul nr. 3 (Tare sunt singur Doamne și pieziș) al lui Arghezi.

,,Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş!/ Copac pribeag uitat în câmpie,/ Cu fruct      amar şi cu frunziş/ Ţepos şi aspru-n îndârjire vie”.

,,Magam vagyok Uram, s felette félszeg… (Traducere: Szemlér Ferenc)”

Psalmii devin un cântec de dragoste la cei doi poeți. La Radnóti Miklós iubita este precum o stea căzătoare din zi de toamnă și poartă în ea scântei dumnzeiești de iubire, o iubire care transcende dincolo de timp și spațiu. Nu este vorba doar de o iubită, ci și de o nuntire cu moartea, simbolizată de steaua căzătoare.

 ,,Ai venit acum la mine căzătoare precum/ stelele toamna, căci te iubesc/          purtând în privirea-mi viața nesfârșită/  a Dumnezeilor cu barbă albă și/îți învăț săruturile/ cu evlavie/ precum învață bătrânele să dea în cărți.

,,Most eljöttél hozzám hullottan mint/a csillagok ősszel, mert úgy szeretlek/szememben hordva fehérszakállú istenek végtelen életét és úgy tanulom meg a csókjaidat hívőn! mint vénasszonyok a kártyavetést.” (Traducere de Maria-Gabriela Constantin)

Tot la ceas de toamnă se arată și iubita lui Arghezi, iar această iubită care are miresma pădurii scrie slove (cuvântul vechi pentru litere) pe trupul poetului și glasul ei îl cuprinde ca o vrajă. Este și vorba  nu doar de o iubită și în acest caz, ci de o femeie pădure care poate veni după o stea căzătoare și  care îl ajută pe poet să pășească spre moarte.

,,O, tu aceea de-altădată, ce te-ai pierdut din drumul lumii!/ Care mi-ai pus pe suflet   fruntea şi-ai luat într-insul locul mumii,/ Femeie răspândita-n mine ca o mireasma-ntr-o  pădure,/ Scrisă-n visare ca o slovă, înfiptă-n trunchiul meu: sacure, / Tu ce mi-ai prins  de cântec viaţa cu braţe strânse de grumaji” (Psalmul de Taină 15).

,Az élet útjáról letévedt,te régi asszony, ó, te szép!/Ki homlokod szívemre téve elfoglaltad anyám helyét,/ ki bennem úgy terjedezel, mint /erdőben az illat, ki nagybetükkel álmomba vagy írva/ s törzsömbe vágott balta vagy:/ki dallal és nyakam köré font/karral elcsented életem/s rendelted, hogy nálad/keressem,orcáidon, tenyereden!” (trad: Illyés Gyula)

Din Cantarea Cântărilor din Biblie le răspunde iubita printr-un mesaj atemporal și transcendent. Până  la urmă el și ea, femeia și bărbatul sunt nuntiți prin Cântarea Cântărilor pe care de bună seamă cei doi poeți o cunoșteau.

 ,,Iubitul meu s-a coborât la grădina lui, la stratul de miresme, ca să-şi pască turma în grădini şi să culeagă crini./Eu sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu; el îşi paşte turma între crini” (Cântarea Cântărilor 2,16).

Leave a Reply

Your email address will not be published.