Despre o Moldovã ucraineanã autonomã

Despre o Moldovã ucraineanã autonomã

În prezent experți din capitale ale celor mai importante state europene sunt preocupați de gãsirea unei soluții acceptabile, vizând pãstrarea integritãții teritoriale a statului ucrainean. O asemenea soluție pare dificilã, în acest moment, datoritã lipsei de încredere a populației rusofone din regiunile Lugansk și Donețk fațã de autoritãțile de la Kiev.

Cred cã o soluție inteligentã a puterii de la Kiev ar putea fi acordarea unei autonomii largi celei de-a treia, ca numãr, comunitãți etnice din Ucraina – dupã ucraineni și ruși – comunitatea moldo-românã (450000 persoane, conform ultimului recensãmânt).

Este vorba de zona în care coetnicii noștri locuiesc compact, în cadrul regiunii Cernãuți, în raioanele: Noua Sulițã (în care conaționalii noștri se identificã preponderent moldoveni), Herța, Adâncata și Storojineț (în care conaționalii noștri se identificã preponderent români).

O structurã teritorial-administrativã în care ar intra teritorii ale vechiului Principat al Moldovei, care ulterior au fãcut parte din state diferite (Storojineț și Adâncata – începând cu 1774 – din Bucovina, în cadrul Imperiului Habsburgic, Noua Sulițã – începând cu 1812 – din Basarabia, în cadrul Imperiului Rus, și Herța – din 1862 – în cadrul României), în care populației conlocuitoare i-ar fi garantate toate drepturile culturale (privind folosirea limbii și a tradițiilor culturale) ar fi un bun exemplu pentru populația din Lugansk și Donețk privind schimbarea atitudinii autoritãților de la Kiev fațã de minoritãțile naționale din Ucraina.

Ar fi un semn al faptului cã Ucraina a adoptat standardele occidentale ale gestionãrii relațiilor interetnice. Or, Occidentul ne oferã mai multe exemple bune privind coexistența pașnicã a douã sau mai multe etnii în cadrul unui stat: Elveția, Belgia, Canada ș.a.. Și este vorba de state care nu poartã titulatura „Federal”.

Așadar, o Moldovã autonomã, la sudul regiunii Cernãuți, în cadrul Ucrainei, ar putea constitui o încercare reușitã de a soluționa problema Donbasului. O Moldovã autonomã (cu capitala la Noua Sulițã sau Herța), în cadrul Ucrainei, ar putea avea cel puțin aceleași drepturi ca și autonomia gãgãuzã de pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv statut oficial pentru limba românã (moldoveneascã), o universitate cu predarea în limba românã, teatre dramatice în limba naționalã etc..

Dar statutul unei regiuni autonome întotdeauna este rezultatul unor negocieri între reprezentanții comunitãții etnice minoritare cu autoritãțile centrale.