Convieţuire nu înseamnă să facem totul împreună

Convieţuire nu înseamnă să facem totul împreună

Convieţuire nu înseamnă să facem totul împreună

Azi am citit câteva din comentariile postate pe marginea corespondenţei despre Zilele Studenţilor Maghiari din Cluj. Au fost comentarii conform cărora este deplasat ca studenţii maghiari să serbeze separat de studenţii români.
Această abordare a problemei denotă faptul că unii majoritari nu au încredere în noi, în studenţii maghiari, nu văd de ce ţinem să avem sărbătorile noastre, şcolile noastre, facultăţile noastre.

Cine are asemenea opinii este convins că dacă noi ungurii suntem doar între noi, nu ne gîndim la altceva decât cum am putea tăia câte o bucăţică mai mică sau mai mare din trupul ţării, deci trebuie să fim întotdeauna la vedere, să ne ţinem mâinile mereu deasupra plapumei, să vorbim în public numai româneşte, ca să înţeleagă toată lumea.

Într-o lume normală convieţuirea înseamnă cu totul altceva: înseamnă în primul rând respect reciproc şi încredere reciprocă. Să am încrederea că persoana din apropierea mea nu mă pomeneşte de rău, nu unelteşte împotriva mea atunci cînd vorbeşte cu altcineva pe limba lui, pe limba lor comună.
Deci greşesc cei care consideră că este impoliteţe ca doi unguri să vorbească între ei în limba maghiară atunci cînd se află în mijlocul românilor: nu este impoliteţea maghiarilor şi lipsa de încredere a românilor. Iar cînd lipseşte încrederea, lipseşte şi respectul.

Acolo, unde lipseşte încrederea şi respctul reciproc, nu se poate vorbi de convieţiure.

Convieţuire nu înseamnă să facem totul împreună, înseamnă mai degrabă să nu ne deranjeze faptul că cel de lângă mine vorbeşte o altă limbă, se roagă în altă biserică, are alte cîntece şi dansuri, citeşte în altă limbă, îşi duce copii la altă şcoală, se distrează pe altă muzică.

Şi înseamnă că lucrurile noastre comune să le facem în comun, să nu pretindem că noi ştim mai bine ce este în folosul celuilalt şi ce nu-i prieşte. Şi toate acestea funcţionează numai în două direcţii, dacă dispare egala proporţie, dispare şi încrederea. Iar convieţuirea se transformă în cu totul altceva…