Congresul Minoritãților Naționale Europene debuteazã la Cluj-Kolozsvár
Congresul Minoritãților Naționale Europene debuteazã la Cluj-Kolozsvár

Reprezentanții minoritãților naționale europene – germanii din Polonia, Rusia, Danemarca și din Tirolul de Sud, sorbii din Germania, danezii din Germania, turcii din Grecia, maghiarii din Slovacia, România, Transcarpatia și Voivodina, catalanii, bascii – s-au întâlnit miercuri searã în Sala de Forum a Hotelului Napoca pentru a se înregistra la Congresul Minoritãților Naționale Europene (FUEN) care va începe joi.

Printre temele centrale ale lucrãrilor Congresului se aflã dreptul de folosire a limbii materne, protecția moștenirii culturale ale minoritãților naționale, dar și Minority SafePack Initiative, a cãrei campanie de strângere a semnãturilor de susținere va fi lansatã oficial cu acest prilej.

Prima întâlnire a comunitãților participante a fost emoționantã, fiecare comunitate având masa ei prospecte de informare despre comunitatea pe care o reprezintã precum bucate și bãuturi specifice plaiurilor natale.

 

Așa numitul welcome cocktail a fost animat de dansuri populare specifice precum și de prezentarea maghiarilor din România prin președinții de consilli județene din Satu Mare (Pataki Csaba), Bihor (Pásztor Sándor), Mureș (Péter Ferenc), Harghita (Borboly Csaba) și Covasna (Tamás Sándor). Gazda evenimentului a fost Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR. Discursurile lor rostite în limba maghiarã au fost traduse automat în românã și limbile de circulație mondialã.

Marii absenți ai Congresului au fost românii din Bucovina de Nord și din Serbia – comunitãți care nu sunt membre FUEN, deși lupta acestui for pentru drepturi colective aduce beneficii tuturorii minoritãților.

La întrebarea subsemnatului legatã de absența românilor din Bucovina de Nord și din Serbia, unul dintre consilieri mi-a spus cã nu se știe exact de ce nu s-au înscris aceste comunitãți în FUEN. și-a exprimat pãrerea personalã: România are o politicã naționalã aparte și nu considerã românii sãi de peste hotare (e vorba de autohtoni și nu imigranți) ca pãrți a națiunii române, ci ucrainieni de etnie românã și sârbi de etnie românã. Aceastã curioasã atitudine fațã de conaționalii sãi este puternic sprijinitã și de discursul interetnic specific al președintelui țãrii care considerã pe toți locuitorii României ca români.
  

În timpul dansurilor participanții fãceau cunoștințã între ei, povestind în englezã sau germanã cine și cum își trãiește viața minoritarã. Cea mai interesantã observație a sosit din partea etnicilor germani din Danemarca care m-au întrebat: ce fel de liberalism e în România, dacã liberalii luptã împotriva minoritãților…

Dupã un scurt sondaj de opinie realizat de Corbii Albi, participanții cred cã masa rotundã cea mai interesantã va fi cea întitulatã Practici și provocãri în domeniul autonomiei național-culturale în Europa Centralã și de Est contemporanã, având ca paneliști pe David Smith (Glasgow University), Daniel Alfreider (deputat în Parlamentul Italiei), Stephanie Marsal (OSCE), Petra Roter (UE), Bernard Ziesch (sorb din Germania).

Deși era un prilej absolut favorabil de informare despre viața minoritãților naționale europene, presa românã nu prea s-a interesat de el, deși ar fi putut sã facã niște interviuri exclusive, prin care ar fi putut informa masele despre realitãțile europene pe aceastã temã.