Comunitatea religioasã din Micherechi
Comunitatea religioasã din Micherechi

Localitatea Micherechi aflatã în zona limitrofã a graniței maghiaro-române reprezintã din punct de vedere confesional o varietate vastã de religii. Actualmente în localitate se gãsesc mai multe confesiuni având bisericã sau case de rugãciune. Printre acestea credincioșii de religie ortodoxã sunt majoritari, în jur de 1500-2000 de persoane, fiind urmați de cultul baptist, penticostal și respectiv gruparea religioasã Oastea Domnului. 
Slujbele sunt susținute în limba românã, exceptând în unele cazuri ca de exemplu la penticostali, unde acestea se țin în ambele limbi, românã și maghiarã. Astfel religia jucând un rol esențial în perpetuarea limbii române, a tradițiilor și bineînțeles a religiei în rândul populației românești din localitate. Totodatã aceste confesiuni reprezentând și o barierã de respingere a ,,intrușilor” de regulã a populației maghiare majoritare din localitãțile învecinate de religie catolicã sau greco-catolicã.
                                        
Dupã incendiul care a rãvãșit biserica ortodoxã construitã din lemn care a rãmas intactã pânã în anul 1836, s-a început construirea uneia noi, dar de data aceasta din cãrãmidã. Lucrãrile deseori au fost sistate datoritã resurselor materiale insuficiente, cu o întârziere de aproape un deceniu fiind finalizatã în anul 1849.
Comunitatea bisericeascã din Micherechi a avut de-a lungul secolelor relații strânse cu comunitãțile ortodoxe aparținãtoare Vicariatului din Oradea, sub egida cãruia funcționa protopopiatul din Tinca de care aparținea Micherechiul pânã în anul 1920 (Constituirea Regatului României și ruperea de țara-mamã). 

Încã începând din anul 1868, cel al constituirii Mitropoliei Ardealului, cele 17 comunitãți bisericești de la acea vreme au fost subordonate acesteia, astãzi aparținând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. 

Fãcând parte din protopopiatul de Tinca, comunitatea bisericeascã din Micherechi a avut relații strânse cu celelalte localitãți care azi aparțin României precum: 

Inand, Homorog, Tulca, de unde în mai multe rânduri au adus preot pentru susținerea slujbelor.
Primul preot al localitãții Micherechi a fost vestitul Ioan Bordașiu care a slujit între anii 1800-1827, ca și fiu al lui Simion Bordaș, fiind urmat în șir cronologic de: Teodor Bordaș ( nepotul lui Simion B., pãstorește comunitatea pânã în anul 1847), Vasile Rocsin ( 1823-1834), Ioan Rocsin ( originar din Homorog, 1835-1858), Alexandru Roxin ( pastor, 1850-1873), Ioan Hosu ( preot din localitatea vecinã Crâstor, 1873-1875), Corneliu Porumb ( originar din Tulca, 1875-1879),Nicolae Rocsin (1879-1922), Ioan Olah ( 1927- 1973), Teodor Misaroș ( 1977-1988), Pavel Ardelean( 1988-1996) Ioan Bun( 1996 – prezent).
La începutul secolului al XX-lea preotul Nicolae Rocsin de la acea vreme a fost ales protopopul protopopiatului din Tinca, astfel comunitatea bisericeasca ortodoxã din Micherechi a prezentat o dezvoltare acceleratã asta și datoritã faptului cã toate informațiile ajungeau la Micherechi, iar relațiile dintre diferitele localitãți nu au fost doar de naturã religioasã, ci și comerciale sau familiale.

Încã de pe vremea preotului Ioan Bordașiu în localitate s-a înființat prima școalã confesionalã în anul 1815 al cãrui prim învãțãtor s-a numit Mãruțiu.

Între anii 1875-1876 printr-un protocol scris s-a decis zidirea școlii confesionale cu contribuția financiarã amai multor persoane din localitate în care s-a menționat numele acelor persoane care contribuiesc cu suma de 2 florini în anii aceștia, adresa acestora, iar totodatã ne ofereau informații importante despre populația comunei.
Începând din anul 1921 în Micherechi își face apariția o altã confesiune, anume cea baptistã, care ajunge în localitate prin intermediul populației din Crâstor.

    
În urma tratatului de la Trianon din anul 1920, comunitãțile bisericești ortodoxe din Ungaria, în numãr de 20, au rãmas fãrã nici o organizare instituționalã. Astfel în aceastã perioadã multe persoane s-au convertit religiei baptiste.
Odatã cu venirea preotului Ioan Olah (1927) a luat ființã gruparea religioasã Oastea Domnului, care actualmente dispun de o casã de adunare construitã din diferitele donații obținute de-a lungul anilor.

De asemenea începând din anul 1940 la Micherechi își face apariția și religia penticostalã, dispunând de 2 case de rugãciune, dintre care la una se predicã doar în limba românã( la cealaltã bilingv).

     

Acest amalgam de religii din localitatea Micherechi nu reprezintã un dezavantaj populației românești de acolo. A reprezentat mai degrabã o necesitate și adaptare la vremurile de atunci, astãzi reprezentând principalii piloni de pãstrare a identitãții românești.