Centenar – Comisia Europeanã obligatã sã se ocupe de problema maghiarilor din România!
Centenar – Comisia Europeanã obligatã sã se ocupe de problema maghiarilor din România!

S-a încheiat strângerea semnãturilor în cadrul celei mai mari inițiative comune europene de dupã cel de Al Doilea Rãzboi Mondial – Minority Safe Pack – în proiect implicându-se toți cetãțenii UE, care vor ca problema minoritãților naționale – în jur de 50 000 000 de suflete în UE – sã fie reglementatã prin legi elaborate de Comisia Europeanã, uniform valabile în toate țãrile membre.

Aceste legi vor rezolva eternele frecușuri dintre autoritãțile majoritãții și minoritãți; vor șterge diferențele dintre drepturile maghiarilor din România și cele ale austriecilor din Italia (Tirolul de Sud); germanilor din Danemarca și a multor alte minoritãți autohtone, rãmase astfel dupã trasarea granițelor postbelice.

     
Rezultatele sunt așa de bune – peste 1 200 000 de semnãturi – încât unele minoritãți autohtone europene au primit știrea reușitei colectãrii ca pe ceva ieșit din comun, presa occidentalã interesându-se sincer de inițiativã.

Inițiatorul celui mai mare proiect civic din UE, alãturi de FUEN (Organizația Minoritãților Autohtone din Uniunea Europeanã), este UDMR.
Țãrile care și-au îndeplinit baremul european sunt: Italia, Danemarca, Croația, Letonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia și Spania.

Pentru a avea dreptul de a aduce în fața Comisiei Europene problemele minoritãților autohtone din UE – printre care și cea a maghiarilor – Minority Safe Pack trebuia sã adune 1 milion de semnãturi, având în rândul țãrilor participante 7 care și-au îndeplinit deja și baremul oficial european.

Euforia reușitei poate fi observatã în numeroase localitãți din Transilvania, maghiarii sperând cã în scurt timp vor beneficia de legi care le vor permite sã se identifice cu steagul și însemnele națiunilor (așa cum au dreptul de mult românii din Ungaria); sã aibã înscripții bilingve în localitãțile unde procentajul lor atinge 15 la sutã; sã aibã dreptul sã-și foloseascã limba în administrație; sã aibã dreptul la autodeterminare (autonomii de diferite grade); sã aibã dreptul de a învãța în limba maternã la toate specialitãțile și universitãțile multiculturale (inclusive inființarea liniei maghiare la UMF Târgu Mureș); dreptul de a intra în posesia imobilelor luate ilegal de comuniști (clãdirile la care hârtiile erau superbune la confiscare, dar aceleași hârtii au devenit ”incomplete” la retrocedare).