Ce vor ungurii de la Iohannis?
Ce vor ungurii de la Iohannis. Și de ce sunt secuii dușmanii noștri 
Înainte de aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire, secuii vor sã stabileascã “un nou început” în relațiile cu majoritatea: sã nu mai fie considerați dușmani, banii de la centru sã nu mai ocoleascã județele populate preponderent de maghiari, fondurile pentru dezvoltare sã fie împãrțite echitabil, justiția și Parlamentul sã nu mai lucreze cu standarde duble.

Președintele s-a întâlnit cu principalii lideri ai secuilor și le-a vorbit despre subiectele care-l preocupã pe el: descentralizarea, autonomia localã și, eventual, regionalizarea, dacã se va gãsi o formã care sã ducã la “modernizarea administrației” și apoi, prin “creștere economicã”, sã genereze mai multe locuri de muncã. Klaus Iohannis le-a spus direct cã nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice și a lãsat sã se înțeleagã cã regionalizarea e o temã prea sensibilã pentru a fi readusã în discuție. În schimb, a pus pe tapet, ceva mai discret decât o fac de obicei politicienii de București, “soarta tinerilor din zonã care nu vorbesc bine limba românã”. 

Poate cã nu e un alt fel de a spune povestea regãțenilor sau moldovenilor aflați în trecere prin Ținutul Secuiesc, repetatã pânã la saturație, pentru a fi crezutã de toatã lumea în cele din urmã: cineva care vine, spre exemplu, din București și intrã într-un magazin de pâine e salutat în ungurește și, chipurile, nu primește pâinea doritã fiindcã rãspunde în românește.

Poate cã președintele îi înțelege și pe cei care nu vor sã învețe bine românește, cu riscul de a avea mai puține șanse, dar vrea sã-i ajute pe ceilalți care și-ar dori sã știe, dar din cauza manualelor demodate și a profesorilor neimplicați nu au nicio șansã. Existã maghiari care-și trimit copiii în tabere de limba românã, așa cum fac familiile autohtone cu dare de mânã care-și duc copiii în tabere de limba englezã.

Pentru maghiarii din Transilvania, cultivarea limbii materne este o necesitate simbolicã. Ei știu cã supraviețuirea lor individualã e adesea condiționatã de limba românã, dar vor sã-și pãstreze privilegiul de a comunica în limba lor atunci când trebuie cu funcționarii din administrație sau în justiție.

La întâlnirea de la Miercurea Ciuc, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, i-a reamintit lui Klaus Iohannis cã la 100 de ani de la Marea Unire trebuie respectatã Declarația de la Alba Iulia, în care se prevedea “deplinã libertate pentru toate popoarele conlocuitoare”, astfel încât fiecare dintre ele “sã se poatã instrui, administra și judeca în limba proprie”. Aceasta este “piatra de hotar pentru cele trei națiuni”, a spus liderul maghiar referindu-se la români, secui și sași.

Liderii maghiari din Harghita și Covasna i-au cerut lui Iohannis “un parteneriat corect pentru dezvoltarea României și a Ținutului Secuiesc”: în care nu doar Bucovina sau Dobrogea sã poatã avea zile stabilite de Parlament prin lege, ci și Ținutul Secuiesc; în care nu doar steagul istoric al Moldovei sã fluture pe Cetatea Neamțului, ci și steagul secuilor pe Consiliile Județene din Harghita și Covasna. Steagul e un simbol puternic, dar nu-i ajutã prea mult pe secui, în schimb, banii pentru repararea șoselelor și, în general, a infrastructurii ar fi cu adevãrat importanți. 

De 27 de ani Covasna și Harghita se aflã printre ultimele cinci cele mai slab finanțate județe din România. În mod intenționat au fost lãsate în sãrãcie, pentru cã acolo sunt dușmanii noștri, așa cum ne învațã manualele de istorie de un veac încoace. Ca și cum secuii și-ar putea lua în spate Ținutul aflat în centrul țãrii și s-ar putea duce cu el în Ungaria.

Originalul AICI