Ce citim azi?
Ce citim azi?

Dacã e sã ne luãm dupã statistici: mai nimic. Eventual sms-uri sau postãri pe rețelele do socializare. Ziarele sunt pentru împachetat morcovi sau pentru fãcut conuri pentru semințe, iar cãrțile sunt grele și scumpe, pe deasupra conțin enorm de multe litere…

Sã ne uitãm un pic la tirajul ziarelor din România și Ungaria. Conform cifrelor publicate de Biroul
Român de Audit Transmedia (BRAT) cotidianul cel mai citit din România, Evenimentul Zilei în decembrie anul trecut a avut un tiraj zilnic 12 610 exemplare. Urmeazã în top România Liberã cu 10 892 exemplare, Adevãrul cu 10 669 exemplare și Jurnalul Național cu 6607 exemplare vândute. Tabloidul cel mai citit este Click! cu 103 928 exemplare vândute zilnic în decembrie anul trecut. Gazeta Sporturilor în perioada vizatã a avut un tiraj de 24 664 exemplare vândute.

Presa maghiarã din România nu are de ce se rușina, dacã e sã comparãm tirajele ziarelor auditate din aceeași perioadã: cotidianul județean din Bihor Bihari Napló a avut un tiraj mediu de 10 201 exemplare vândute, urmat de cotidianul sãtmãrean Szatmári Friss Újság și cotidianul regional Csíki Hírlap cu 7914 exemplare vândute.

    

În Ungaria – țarã care are ca numãr de locuitori jumãtate din populația României – conform datelor MATESZ (instituția similarã BRAT) în anul 2014, în a doua parte a primului semestru cotidianul cel mai vândut a fost Népszabadság cu vânzãri medii zilnice de 43 571 exemplare, Magyar Nemzet cu 37 539 exemplare și Népszava cu 14 001 exemplare. Revista sãptãmânalã politicã HVG a fost vândut în medie în 39 203 exemplare, iar revista sãptãmânalã pentru femei Nõk Lapja deține recordul cu 215 506 exemplare vândute sãptãmânal.

Piața cãrții în ambele state este într-un declin continuu din anul 2008. În România în anul 2013 piața cãrții a fost evaluatã la 60 de milioane de euro, fațã de Ungaria, care în aceeași perioadã a avut a piațã de 145 milioane de euro, adicã în Ungaria s-au vândut de 2,5 ori mai multe cãrți, decât în România. Dacã e sã raportãm aceste cifre la numãrul de locuitori, putem afirma cã ungurii citesc de cinci ori mai mult, decât românii.

În România cãrțile pentru copii reprezintã peste 30% din vânzãrile de carte, în rest este cãutatã cartea de ficțiune, urmatã de lecturi motivaționale, biografii, memorii, jurnale.

În Ungaria cãrțile beletristice dețin o pondere de 31,3% din vânzãri, lucrãrile științifice dețin o pondere de 30,25%, iar cele pentru copii 23,6%.

Dacã e sã ne uitãm la numãrul de titluri și tiraje, în România anual apar 8-10 mii de titluri în 200-300 de exemplare, iar mai bine de jumãtate din populație nu a cumpãrat într-un an nici o carte. În Ungaria în anul 2013 au apãrut 9202 titluri de carte într-un numãr mediu de exemplare de 1835.

Tirajele editurilor maghiare din România este în medie de 300 de exemplare la volumele de poezii, 500 la celelalte cãrți, atingând dublul sau triplul acestei cifre câteva romane la modã și cãrțile de bucate, cel mai mare tiraj atingând cartea de povești Csipike, semnatã de regretatul scriitor Fodor Sándor, volum care a apãrut într-un tiraj de peste 20 000 de exemplare.

     

Vãzând aceste cifre nu trebuie sã ne rușinãm în fața românilor, și nici în fața conaționalilor noștri din Ungaria. Deci noi, maghiarii din România – sesizați diferența? Maghiarii din Ungaria sunt numiți unguri de cãtre români, iar cei din România maghiari, de parcã am fi douã nații diferite — avem cu ce ne mândri, și trebuie sã ne pãstrãm bunul obicei de a citi, de a ne cultiva mintea și spiritul, pentru cã numai prin culturã ne putem pãstra identitatea într-un mediu cultural, lingvistic diferit.

Deci: ce citim azi?