Îmbrãțișarea pasiunii la 14 ani
Post

Îmbrãțișarea pasiunii la 14 ani

Îmbrãțișarea pasiunii la 14 ani Zilele acestea am avut parte de o plãcutã experiențã care mi-a reamintit cã talentul se poate ascunde în cele mai neașteptate locuri. Ducându-mã sã vizitez la sala Radio din Cluj expoziția Amaliei Crișan, o tânãrã artistã care se aflã la începutul unui promițãtor drum în lumea artei, pot spune cã...

Ce avem noi cu Schisma lor?
Post

Ce avem noi cu Schisma lor?

Ce avem noi cu Schisma lor? In urma cu aproape trei ani, cu ocazia festivitãții prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la fondarea Universitãții din Iasi, (http://anonimus.ro/2013/06/ce-se-intampla-cu-natiunile-istorice-ale-europei/) o rara avis, profersorul Paul Gottfried din Pennsylvania, într-un discurs splendid și transparent, îi felicita pe români – împreuna cu toate națiunile Europei de Est, pentru...

Oscilând între Fiul Tatãlui și Fiul Omului
Post

Oscilând între Fiul Tatãlui și Fiul Omului

Oscilând între Fiul Tatãlui și Fiul Omului De aproape douã milenii, de când în fața lui Pilat, mulțimea l-a ales pe Baraba (bar Abbas/fiul tatãlui) și l-a dat morții pe Isus (bar Enaș/Fiul Omului), în fiecare moment, oamenii se confruntã cu aceeași alegere: Fiul Tatãlui sau Fiul Omului? Nu este o alegere simplã și nu...

Pasiunea și creația din provincie – români și maghiari
Post

Pasiunea și creația din provincie – români și maghiari

Pasiunea și creația din provincie – români și maghiari În valea Târnavei-Mici, la 45 de km de Tg.-Mureș, în satul Dîmbãu, trãiesc doi artiști plastici, creatori de valori, colecționari îndârjiți Intrând în casa familiei Ionașiu Radu și Székely Margit, situatã în vecinãtatea municipiului Târnãveni, doar ospitalitatea gazdelor rivalizeazã cu diversitatea creațiilor proprii: picturi în ulei...

Un autoportret
Post

Un autoportret

Un autoportret Apariția în limba românã a unei cãrți despre personalitatea literarã și politicã a lui Markó Béla nu poate sã treacã neobservatã de cei ce i-au cunoscut poezia și i-au urmãrit cariera publicã, oferind posibilitatea și riscul confruntãrii cu ceea ce s-a configurat deja în mentalul fiecãruia și ceea ce ni se oferã de cãtre...

Bunãvestirea elanului artistic la Cluj
Post

Bunãvestirea elanului artistic la Cluj

Bunãvestirea elanului artistic la Cluj În lumina razelor diafane ale dupã-amiezii, m-am plimbat prin încãperiile „Muzeului de Artã” (Palatul Bánffy) din Cluj observând cu o inocentã încântare colorata expoziție de artã „Bunavestire”.               Adrian Adam Chira: Fãrã titlu – Ion Sãlișteanu:Semnul iubirii,semnul jertfei Aflatã la cea de-a 30-a ediție, aceasta aduce pasionaților o largã...

Sãrbãtorile Pascale
Post

Sãrbãtorile Pascale

Reminiscențe    Sãrbãtorile Pascale. Ce multã nevoie avem de sãrbãtorile sufletului. Simt cã pacea venitã din interior se rãsfrânge și asupra minții, al intelectului atât de obosit, atât de solicitat în marea vâltoare a vieții, a sarcinilor de îndeplinit. și dacã altã datã mã înfiora gândul de a nu rãmâne cu nimic (nimic palpabil) dupã...

Esperanto?
Post

Esperanto?

Esperanto? Dacã vine vorba de esperanto, unii intreabã: „Dar ce-i aia”. Alții stiu cã e vorba de o anumitã limbã: una artificialã. Nu e de mirare ca se știe puțin despre limba esperanto, dat fiind cã în regimul comunist nu erau vãzuți cu ochi buni cei care aveau legãturi cu strãinii. Dupã 1985 chiar era...

Orizonturi de contrast
Post

Orizonturi de contrast

Orizonturi de contrast O zi ploioasã de primãvarã are multe de oferit celor care știu unde sã caute. Clujul, un centru al culturii care dãruiește la fiecare colț posibilitãți pentru cei care doresc sã își încânte simțurile, a gãzduit în aceste zile la „Centrul de Culturã Urbanã Casino”, o expoziție de picturã curpinzând lucrãrile a...

Gânduri de la jumãtatea lui martie (2)
Post

Gânduri de la jumãtatea lui martie (2)

Gânduri de la jumãtatea lui martie (2) La 1848, caracterul multietnic al Banatului s-a reflectat și prin participarea cetãțenilor aparținând diferitelor naționalitãți bãnãțene la evenimentele ce se profilau. Pe atunci, burghezia constituitã mai ales din germani, dar și din maghiari, reprezenta majoritatea populației orașelor bãnãțene. Datoritã dezvoltãrii economice ce luase avânt, toți aceștia și-au manifestat...