Calea ungarã: învãțãminte pentru Republica Moldova

Calea ungarã: învãțãminte pentru Republica Moldova

Aflatã într-un proces important de apropiere de Uniunea Europeanã, numit în spațiul public și mediatic moldovenesc integrare europeanã (chiar dacã adevãrata integrare europeanã va avea loc dupã aderarea statului moldovenesc la UE), Republica Moldova trebuie sã se orienteze cãtre toate cele 28 state membre, dar sã preia din experiența care îi poate fi utilã în mod deosebit.

Deși toate statele membre ale UE respectã aceleași valori și standarde civilizaționale, existã și unele trãsãturi specifice ale unora dintre ele, existã aspecte care le deosebesc. Iar în acest context, de inteligența guvernanților de la Chișinãu depinde identificarea și preluarea exemplelor benefice oferite de unele state europene.

Unul dintre exemplele ce poate fi urmat de Republica Moldova este cel al Ungariei.

  

Fiind bine integratã în structura economiei UE și fãrã sã neglijeze relațiile intracomunitare, în urma unor contacte recente cu factori de decizie din Executivul de la Moscova (vizita președintelui V. Putin la Budapesta) statul ungar și-a arãtat disponibilitatea de a fructifica toate posibilitãțile de interacțiune în domeniul economic cu state din Est, în spețã cu Federația Rusã. Într-un interviu recent acordat unui post TV, ambasadorul SUA la Chișinãu, dl James Pettit, declara:

„Dar nici SUA, nici UE nu doresc ca Moldova sã colaboreze doar cu Estul sau [doar] cu UE; datã fiind geografia Moldovei, ea se aflã într-o poziție minunatã pentru a întreține relații culturale, politice, economice și comerciale cu Estul”.

Ungaria este un bun exemplu în ceea ce privește construirea unor relații echilibrate cu Vestul și cu Estul. Or, în contextul confruntãrilor geopolitice din Europa de Est, existã o tendințã de a neglija, dacã nu de a întrerupe relațiile cu Rusia.

Un alt exemplu al unei abordãri pragmatice este și Israelul, ministrul de externe al cãruia, Avigdor Liberman (nãscut în Republica Moldova), declara nu cu mult timp în urmã la un post de radio moscovit cã în condițiile în care țara sa se bucurã de beneficiile unui Acord de Asociere (implicit de Liber Schimb) cu UE, guvernarea israelianã negociazã un acord de aderare la Uniunea Vamalã a Uniunii Eurasiatice.

Un alt aspect demn de urmat de cãtre Republica Moldova este și legislația ungarã privitoare la asigurarea securitãții alimentare. Se știe cã pânã în prezent opt state membre ale UE au interzis organismele modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor: Luxemburg, Germania, Franța, Austria, Grecia, Ungaria, Polonia și Bulgaria.

În Ungaria persoanele care introduc și cultivã OMG sunt pasibile de privațiune de libertate pe un termen de trei ani. În condițiile în care în opinia publicã din UE existã un curent puternic împotriva Acordului de cooperare transatlanticã, negociat între Bruxelles și Washington (SUA este o țarã în care cultivarea OMG-urilor a proliferat enorm în ultimul timp, corporații producãtoare din OMG-uri de acolo având profituri exorbitante și dorindu-și sporirea lor), Ungaria este o pavãzã nu numai a intereselor poporului maghiar (a securitãții alimentare, deci biologice), dar și a întregii UE.

Cu siguranțã, experiența Ungariei este doar unul dintre exemplele, din interiorul UE, demne de urmat de cãtre Republica Moldova. Și urmarea acestei experiențe ar solicita luciditate, perspicacitate și curaj de la guvernanții de la Chișinãu.

Vezi și AICI