Biblioteca Româno-Maghiarã: Agîrbiceanu și Arkangyalok – a treia lume creatã

Biblioteca Româno-Maghiarã: Agîrbiceanu și
Arkangyalok 
– a treia lume creatã

Agîrbicianu, în
romanul sãu Arhangelii (Arkangyalok), planteazã vise și povești într-o lume
realã – o lume unde mina de aur devine încetul cu încetul un nou Vițel de aur,
unul românesc, adorat de un sat întreg. 
Popa Mãrginean este opusul Popii Man (tradus în maghiarã ca și Man p
ópa), fiind sortit sã reprezinte conștiința curatã a unui sat întreg.

Satul diferã
numai prin așezarea sa geograficã de satul lui Ion al Glanetașului, cu oameni
simpli, pentru care a fi domn înseamnã sã fii respectat și bine îmbrãcat.  Minele din Vãleni parcã vomit aurul din burta
lor alungitã, cu miros de pãmânt și dinamitã. Oamenii trãind cu natura la geam
și la suflet, se comportã la fel: beau, vomitã și lucreazã în minele notarului
Rodean – un personaj original, care se ridicã din prãpastia sãrãciei rurale
românești, devenind noul Mammon.

              

În jurul acestui
Iosif Rodean se învãrte totul în sat: singurii care nu vor sã-și gãseascã locul
pe orbita acestui om dur sunt tinerii romanului: Ghițã Rodean, Elenuța Rodean
și Vasile Murãșanu, teologul care are și rolul de a mai estompa vârfurile otrãvitoare
ale poveștilor agîrbiciene despre popii bețivani – popi bețivani care apar
destul de des în scrierile sale, cel mai important fiind Popa Man (altminteri o
nuvelã extraordinarã).

Visul sãtenilor
este bogãția adevãratã, deși nu sunt cu adevãrat pregãtiți pentru aceasta, în
primul rând datoritã faptului cã ei nu cautã fericirea acolo unde ar trebui –
adicã în sufletul uman, reprezentat de teologul Vasile Murãșanu –, ci in
metamorfeze: cum sã devii dintr-un simplu sãtean un om înstãrit, în același teritoriu
geografic în care te-ai nãscut.

Nici unguroaica
din roman, Irmuska, nu-și prea gãsește locul. Se ceartã ungurește cu fiul unui
proprietar de minã, zburând apoi ca un fluture obez de pe scena teatrului în
patul ciocoilor din Vãleni. Ea nu face altceva decât sã coloreze lumea creatã
de Iosif Rodean, o lume care altminteri nu este nici aurie, nici neagrã, ci pur
și simplu incolorã, cam ca și saliva.

Din mina Arhangelii
își trage folos tot satul Vãleni, sãtenii devenind astfel 
 fãrã voia lor  complici
la tentativa de a crea o lume nouã, în care Dumnezeu și Mammon stau ca
prietenii, jucând cãrți cu vechiul sau noul notar al satului, cu primarul care
își bate nevasta, cu femeile frumoase pierdute pe drumul acestor transformãri
nefericite.

Povestea, ca un
implant, este grãitã de cele trei surori Rodean, douã rele și una bunã –
desigur cele rele rãmân fãrã soț și fãrã fericire, pânã ce a treia, cea bunã,
va deveni soția lui Vasile Mãrginean.

Rãul dispare,
mina dã faliment, dar oamenii nu vor sã-și gãseascã locul lor în acest peisaj
minunat – geografic și spiritual. Nu-și gãsesc locul și nu au nevoie de liniștea
satului. Ei vor sã plece, sã-și afle o altã minã, clãdind în sufletul lor o
lume paralelã cu cea fãcutã în șapte zile, respectiv cea a lui Rodean.

A treia lume
creatã.