Silviu Mãcrineanu: Biblioteca Româno-Maghiarã; Makkai Sándor – Cãruța Dracului
Post

Silviu Mãcrineanu: Biblioteca Româno-Maghiarã; Makkai Sándor – Cãruța Dracului

Silviu Mãcrineanu: Biblioteca Româno-Maghiarã; Makkai Sándor – Cãruța Dracului Existã în istoria medievalã zbuciumatã a principatului Transilvaniei o serie de familii nobile maghiare, al cãror nume se împletește cu atmosfera de tainã, de luptã surdã pentru putere, de îndrãzneli și fapte temerare, de trãdãri și pertractãri odioase, de schimbarea taberelor dupã interes și alianțe schimbãtoare, ba cu imperiul...

Silviu Mãcrineanu:  Biblioteca Româno-Maghiarã; “Nero, poetul sângeros”, de Dezsõ Kosztolányi
Post

Silviu Mãcrineanu: Biblioteca Româno-Maghiarã; “Nero, poetul sângeros”, de Dezsõ Kosztolányi

Recenzie de carte: “Nero, poetul sângeros”, de Dezsõ Kosztolányi Sincer sã fiu nu știam la ce sã mã aștept, în momentul în care am luat în mânã cartea lui Dezsõ Kosztolányi numitã „Nero, poetul sangeros”. Cunoștințele mele în materie de literaturã maghiarã se cam reduceau la Petõfi și Jókai Mór, dar și aceștia citiți în...

Cum prietenia româno-maghiarã a dat tot timpul dureri mari de cap!
Post

Cum prietenia româno-maghiarã a dat tot timpul dureri mari de cap!

Cum prietenia româno-maghiarã a dat tot timpul dureri mari de cap! Pe vremea copilãriei mele, prin anii ‘70, încã se mai fãcea simțitã o fixație a conducerii comuniste, cea privind modificarea componenței etnice a județelor cu preponderențã maghiarã din Ardeal. Cum politica partidului, având în vedere nivelul de pregãtire a oamenilor din conducere, nu dãdea...

– Da’ stai jos, bre creștine, și bucurã-te de cafea
Post

– Da’ stai jos, bre creștine, și bucurã-te de cafea

– Da’ stai jos, bre creștine, și bucurã-te de cafea Într-o sâmbãtã, din frumoasa toamnã a anului 1987, vorbeam cu colegele mele de birou, toate machidoance din M. Kogãlniceanu, despre ce vom face duminicã, singura zi liberã din sãptãmânã. Și deodatã le-am întrebat: – Fetelor, unde naiba se poate bea o cafea bunã în orașul...

Nemții, ehei, nemții…
Post

Nemții, ehei, nemții…

Nemții, ehei, nemții… – Gata sefu’! Am ajuns. Asta-i Cogealacul. Glasul rãgusit, de fumãtor înrãit, al soferului cu fizic de urs, m-a scos din reveria in care mã aruncaserã defilarea monotona prin fața ochilor a șesului dobrogean, precum și mirosul puternic de motorinã, ce domnea în cabina cisternei de 16 tone. Mã îndrept în scaunul...

Steagul sus? (2)
Post

Steagul sus? (2)

Întâmplarea asta cu steagul mi-aduce aminte de vremurile de demult ale maghiarizarii forțate a românilor din Ardeal, când nu li permitea acestora sã afișeze tricolorul românesc. și atunci românii îl strecurau peste tot pe unde puteau: în modelele iilor, în brâurile țesute, la panglica pãlãriei, la harnasamentul cailor, și tot asa. Simtându-se mândri cã au...

Steagul sus? (1)
Post

Steagul sus? (1)

Steagul sus? (1) Ceea ce citesc zilele acestea în spațiul media românesc mã înfioarã și-mi dã dureri acute de cap. Pornind de la falsa chestiune a steagului secuiesc, care odatã arborat pe o clãdire oficialã înseamnã cã acea clãdire oficialã nu mai este în România, ci în „Sekulia”, țarã neinventatã încã a secuilor, sfertodocții și...