Erika Mãrginean despre Mișa Nebeleac și Nepermisele iubiri: ”stejarii în care crucile se coc.”
Post

Erika Mãrginean despre Mișa Nebeleac și Nepermisele iubiri: ”stejarii în care crucile se coc.”

Erika Mãrginean despre Mișa Nebeleac și Nepermisele iubiri: ”stejarii în care crucile se coc.”  Obișnuitã fiind cã atunci când vorbim de minoritãți etnice din România, deși ar fi cam 18, ne gândim mai ales la maghiari. Cu atât mai mult am rãmas plãcut surprinsã de volumul ”Nepermisele iubiri”, semnat de ucraineanul Myhailo Nebeleac, de care...

Erika Mãrginean despre ”Mama lui Matia” (Mátyás anyja) de Arany János
Post

Erika Mãrginean despre ”Mama lui Matia” (Mátyás anyja) de Arany János

Erika Mãrginean despre ”Mama lui Matia” (Mátyás anyja) de Arany János Volumul intitulat ”Balade” de Arany János este o antologie în versiunea româneascã de Petre Șaitiș, cu o prefațã de Gavril Scridon, apãrut în 1982, la Cluj-Napoca, prin grija editurii Dacia. Pe o vreme ploioasã și indecisã cum se poartã mai nou pe meleagurile mureșene,...

Erika Mãrginean despre P.Howard alias Rejtõ Jenõ
Post

Erika Mãrginean despre P.Howard alias Rejtõ Jenõ

În prima zi a anului 1943 a murit scriitorul P. Howard, cunoscut și ca Gibson Lavery sau Rejtõ Jenõ Scriitorul maghiar de origine evreiascã pe numele sãu adevãrat Reich Jenõ anul acesta ar fi împlinit 114 ani. Teoretic, pentru cã stilul sãu de viațã mai devreme sau mai târziu, tot i-ar fi adus pieirea, chiar...

Despre Arany János și volumul de ”Balade”
Post

Despre Arany János și volumul de ”Balade”

În zilele noastre când timpul ne aleargã necruțãtor sã rãsfoim o carte de poezii poate fi un mod de a ne mai liniști pulsul! De pildã volumul acesta de Balade semnate Arany János. Deschizindu-l la nimerealã, pentru cã poeziile și nici baladele nu se citesc la rând, așa cum ar trebui citit un roman sau...

Despre Gárdonyi Géza și ”Contractul de cãsãtorie”
Post

Despre Gárdonyi Géza și ”Contractul de cãsãtorie”

Despre Gárdonyi Géza și ”Contractul de cãsãtorie”  Pe numele sãu adevãrat, Ziegler Géza, cunoscut ca Gárdonyi Géza autorul ”Stelelor din Eger”,(Egri csillagok), scriitorul, poetul, dramaturgul și jurnalistul austro-ungar a trãit între anii 1863 și 1922. Pe 30 decembrie se împlinesc 96 de ani când cel care credea în reîncarnare și spiritism, din 14 octombrie 1922...

Krúdy Gyula despre  ”Arta gastronomicã și Fripturile lui  Esterházy"
Post

Krúdy Gyula despre ”Arta gastronomicã și Fripturile lui Esterházy"

Erika Mãrginean: Krúdy Gyula despre  ”Arta gastronomicã și Fripturile lui  Esterházy” Într-un volum de peste 500 de pagini semnat de Krúdy Gyula, reeditat de moștenitorii scriitorului în 1983, pentru a noua oarã, sunt adunate douã cãrți de fapt. În prima parte avem Cartea viselor și Cartea despre chiromanție, iar în partea a doua sub titlul Scrisoarea...

Sã ne amintim de Szõcs Kálmán, poetul de o sinceritate incomodã
Post

Sã ne amintim de Szõcs Kálmán, poetul de o sinceritate incomodã

Rãsfoind volumul intitulat ”Istoria Literaturii maghiare din România 1918-1989” semnat de Gavril Scridon, publicat de editura Promedia Plus din Cluj-Napoca în 1996, am gãsit date și despre poetul târgumureșean, Szõcs Kálmán (1942-1973). Pentru cã azi ar fi fost ziua lui de naștere, ca și a mamei mele, sã ne amintim și de el. Dupã bacalaureat...

Erika Mãrginean despre Krúdy Gyula și Ultima țigarã la Calul Bãlan
Post

Erika Mãrginean despre Krúdy Gyula și Ultima țigarã la Calul Bãlan

Erika Mãrginean despre Krúdy Gyula și Ultima țigarã la Calul Bãlan Nãscut la Nyíregyháza în familia unor nobili scãpãtați, Krúdy (1878-1933) a dat literaturii maghiare pagini remarcabile, cunoscând succesul cu ”Poștalionul Roșu”, apãrut în 1913. Cititorul român a putut face cunoștințã cu opera scriitorului grație volumului apãrut în Editura Univers, 1987, intitulat ”Ultima țigarã la...

In memoriam, Kányádi Sándor (1929-2018)
Post

In memoriam, Kányádi Sándor (1929-2018)

In memoriam, Kányádi Sándor (1929-2018) În zilele ce au urmat trecerii în neființã a poetului Kányádi Sándor, întâmplarea a fãcut ca sã gãsesc o poezie postatã pe pagina de socializare, intitulatã ”Al meu Tatãl nostru”(Az én Miatyánkom). Mi s- a pãrut atât de ușor de înțeles încât, inexplicabil, o și vedeam în românã!  Și am...