Aurelian Lavric: Alexandrina Cernov și minoritatea româneascã din nordul Bucovinei
Aurelian Lavric: Alexandrina Cernov și minoritatea româneascã din nordul Bucovinei 

Doamna Alexandrina Cernov este redactorul șef al revistei „Glasul Bucovinei”, membru de onoare al Academiei Române, membru fondator și director executiv al editurii „Alexandru cel Bun” din Cernãuți, nãscutã în orașul Hotin – nordul Basarabiei. Domnia sa este unul dintre intelectualii de marcã ai comunitãții românești din regiunea Cernãuți. Am purtat cu domnia sa, la Cernãuți, un dialog care m-a impresionat profund, datoritã problemelor cu care se confruntã conaționalii noștri din Bucovina înstrãinatã. 
Doamna A. Cernov mi-a spus, cã deși diplomații români se aratã optimiști vis a vis de situația minoritãții românești din reg. Cernãuți, relațiile dintre comunitatea româneascã și autoritãțile ucrainene demult nu sunt bune, chiar de la proclamarea independenței. Faptul cã autoritãțile Ucrainei au îndrãznit sã adopte, pe 5 septembrie, o lege privind desființarea învãțãmântului în limbile minoritãților (cu excepția claselor primare), este și vina diplomației române. Autoritãțile de la București au dat crezare omologilor ucraineni, care le-au spus povești despre politica statului ucrainean fațã de minoritãți. 
Un exemplu al atitudinii autoritãților ucrainene fațã de necesitãțile minoritãților naționale este și cazul editurii „Alexandru cel Bun”, care pânã în prezent nu are un sediu. Autoritãțile i-au oferit, nu-i vorbã, un sediu, dar a fost vorba de un spațiu dat în chirie, cu condiția sã repare acoperișul și trotuarul – spațiul din fața clãdirii respective. Editura nu are acești bani de aceea nu a putut accepta „oferta”. 

Revenind la legea privind desființarea învãțãmântului în limbile minoritãților, doamna Cernov mi-a spus, cã intelectualitatea bucovineanã a fãcut tot ceea ce a depins de ea – a scris președintelui Poroșenko, președintelui Iohannis, premierului Tudose, a informat presa ucraineanã și românã. Acum toți așteaptã rãspunsul lui Poroșenko, care ar putea sã refuze promulgarea legii adoptate de Rada de a Kiev. 
Doamna Cernov considerã, în noul context politic din Ucraina, comunitatea româneascã se va consolida, se va uni în apãrarea învãțãmântului în limba românã. Dar lucrurile nu sunt simple. Unii directori de școli se tem pentru scaunul lor (ar putea fi concediați fãrã menajamente de autoritãți). Unii profesori mai activi în apãrarea valorilor naționale sunt amenințați, unii au și fost dați afarã din posturile pe care le-au ocupat. 

Am întrebat-o pe doamna Cernov cum ar putea fi îmbunãtãțitã situația comunitãții românești din nordul Bucovinei. Mi-a rãspuns: o personalitate poate sã-i uneascã pe membrii comunitãții. (Nu e noutate cã românii din Cernãuți sunt dezbinați – împãrțiți în bisericuțe: mai multe ONG-uri, notã, A.L.). Trebuie mers prin sate, de chemat conaționalii la apãrarea valorilor naționale. În opinia doamnei Cernov, cultura este ideea unificatoare, ceea ce îi poate uni pe toți românii din nordul Bucovinei.